Abandonarea monedei euro nu va aduce beneficii nici unei ţări din zona euro şi cel mai mult guvernele trebuie să se învinovăţească pentru problemele economice, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, transmite Reuters.
Euroscepticismul câştigă teren în regiune, deoarece peisajul politic a devenit mai populist, iar fără îndoială zona euro se confruntă cu cel mai dur test din cauza campaniilor partidelor din Italia (Mişcarea Cinci Stele — M5S) şi Franţa (Frontul Naţional — FN) în favoarea ieşirii acestor ţări din zona euro.
Încurajaţi parţial de votul din 23 iunie privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit), oponenţii euro argumentează că un curs valutar flexibil ar permite restabilirea competitivităţii şi renunţarea la măsurile de austeritate.
Euro s-a apreciat în urma creşterii robuste din Germania, care ar fi beneficiat în mod disproporţionat, susţin oponenţii.
Dar, într-unul din cele mai dure comentarii în care arată cu degetul spre politicienii care slăbesc încrederea în zona euro, Draghi a afirmat că rădăcinile problemelor economice ale Europei sunt politice.
''Statele care au implementat reforme nu depind de un curs valutar flexibil pentru a obţine o creştere sustenabilă. Dacă o ţară are o creştere redusă a productivităţii din cauza problemelor structurale, cursul valutar nu poate fi răspunsul la rezolvarea dificultăţilor'', a declarat Mario Draghi, într-un discurs rostit cu ocazia celebrării în Ljubljana a celor zece ani de când Slovenia este membră a zonei euro.
Încetinirea reformelor structurale, fragilitatea integrării financiare şi divergenţele între state afectează zona euro, a apreciat şeful BCE.
''Trebuie să spunem foarte clar: nu moneda euro este vinovată pentru toate acestea. Autorităţile naţionale ştiau ce trebuiau să facă. Moneda nu-i poate proteja de propriile lor decizii politice'', a avertizat Draghi.
Acesta a adăugat că severitatea crizei din zona euro, temerile privind imigraţia, globalizarea şi schimbările sociale ameninţă integrarea, care este cheia bunăstării şi a securităţii politice.
