În timp ce Uniunea Europeană aplică sancţiuni economice Rusiei, aceasta îşi dezvoltă cu viteză afacerile din sectorul energetic european. Subsidiara NIS din Serbia a Gazprom face investiţii masive în Estul Europei, iar gigantul rus Gazprom a repus în discuţie proiectul South Stream.
Rusia a ajuns marţi la un acord cu Austria pentru repornirea proiectului South Stream. Cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, directorul Gazprom, Alexei Miller, şi omologul său de la OMV, Gerhard Roiss, au semnat acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte care va construi secţiunea din Austria a conductei South Stream, potrivit Reuters. Decizia Austriei este surpinzătoare în condiţiile în care Bulgaria a anunţat că suspendă orice activitate legată de construcţia gazoductului care ar urma să alimenteze Europa cu gaz rusesc (fără a tranzita Ucraina), la presiunile Uniunii Europene. Conducerea UE a motivat solicitarea prin faptul că firma din Federaţia Rusă care trebuia să construiască tronsonul bulgăresc al South Stream este supusă sancţiunilor europene ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.
Conducta South Stream ar urma să aibă o lungime 2.446 km, pe traseul Rusia via Marea Neagră, până în Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Austria. Costul proiectului este estimat la 40 miliarde de dolari,
Acesta nu este singurul proiect al Gazprom pentru transportul hidrocarburilor pe diverse trasee din Europa. Prin subsidiara sa sârbă, NIS, Gazprom a transmis acum două luni Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei propunerea de a construi o conductă de transport pe traseul Pancevo - Piteşti, ca tronson al conductei Constanţa - Pancevo. Motivul pentru care Gazprom este interesată să facă această investiţie este că doreşte să-şi asigure o rută de transport pentru alimentarea rafinăriei pe care o deţine în Pancevo şi a cărei capacitate de rafinare este comparabilă cu cea a Petromidiei. "Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP (conducta de transport Constanţa - Trieste), România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanţa-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", a declarat atunci Corneliu Condrea, directorul Direcţiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.
În paralel cu investiţiile în infrastructura de transport, Gazprom, prin intermediul NIS, investeşte masiv în activitatea de distribuţie de carburant în Balcani.
În cazul României, conducerea companiei a declarat că ţinteşte o cotă de piaţă de 10% până în 2015, ceea ce înseamnă 120 de benzinării.
Tot NIS a licitat şi a obţinut şase perimetre de explorare şi exploatare de hidrocarburi în Transilvania. Deja au anunţat că au gasit petrol lângă Timişoara. Acum se calculează mărimea pungii de ţiţei.
