18 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Conferinţa ONU asupra mediului desfăşurată la Cancun, în Mexic, s-a încheiat cu un acord modest asupra climei, acord ce reprezintă însă un evident pas înainte după eşecul de la Copenhaga, şi cu punerea bazelor unui Fond verde destinat ajutării ţărilor în curs de dezvoltare să aibă acces la noile tehnologii industriale mai puţin poluante şi să facă faţă problemelor legate de schimbările de climă, informează Associated Press.
Deşi acordurile la care s-a ajuns sunt limitate, aceasta este prima oară în ultimii trei ani când blocul de 193 de naţiuni al ONU a reuşit să se pună de acord cu privire la un model de acţiune.
Aceste acorduri au fost acceptate cu obiecţia Boliviei, care a susţinut că măsurile respective nu sunt suficiente pentru a combate schimbările climatice. Acordurile de la Cancun creează noi instituţii care să ofere tehnologii verzi şi fonduri ţărilor mai sărace, însă nu sunt precizate sursele acestor fonduri.
Solicitând ţărilor industrializate să avanseze mai rapid pe calea reducerilor drastice a emisiilor poluante, aceste acorduri au „recunoscut” obiectivele propuse de oamenii de ştiinţă privind reducerea poluării cu gaze cu efect de seră din aceste ţări cu 25% până la 40% faţă de nivelul din 1990, în următorii 10 ani. Obiectivele fixate în prezent prevăd o reducere cu doar 16%.
Gazda evenimentului, preşedintele mexican Felipe Calderon, a declarat într-un discurs matinal, susţinut la încheierea lucrărilor la ora locală 04:00, că acest summit a fost un succes. Acordurile la care s-a ajuns au „spart inerţia neîncrederii” ce paraliza eforturile de acceptare a unui tratat mai larg asupra climei şi mediului, a mai susţinut el.
Unul dintre acordurile acceptate reînnoieşte cadrul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nu fixează niciun fel de nou obiectiv ţintă pentru statele industrializate. Cel de-al doilea acord a creat un sistem de ajutor financiar şi tehnic pentru ţările în curs de dezvoltare ameninţate de pericolele încălzirii globale.
Şeful diplomaţiei mexicane, Patricia Espinosa, care a prezidat conferinţa de la Cancun, a aprobat acordurile, în pofida obiecţiilor ridicate de Bolivia, care a avertizat că acestea sunt atât de slabe încât constituie un veritabil pericol la adresa planetei.
Deciziile la întrunirile ONU pe tema schimbărilor climatice se iau, de obicei, prin consens general, însă Patricia Espinosa a ţinut să precizeze că acest consens „nu presupune ca o singură ţară să poată opune veto la o decizie susţinută de toţi ceilalţi”.
Celălalt acord pune bazele Fondului Verde pentru Climă, un fond în valoare de mai multe miliarde de dolari, destinat ţărilor în curs de dezvoltare care trebuie să facă faţă schimbărilor climatice. Ceea ce nu s-a stabilit încă este de unde vor fi adunaţi aceşti bani. În urmă cu un an, la Copenhaga, guvernele au fost de acord să mobilizeze 100 de miliarde de dolari pe an pentru ţările în curs de dezvoltare, începând cu anul 2020, iar probabil o mare parte din aceşti bani ar putea intra în Fondul Verde pentru Climă.
La Cancun s-a căzut, de asemenea, de acord asupra unui set de reguli privind acţiunile de conservare a pădurilor cu finanţări internaţionale.
Reprezentanţii organizaţiilor ecologiste şi de protecţie a mediului au primit rezultatele întrunirii de la Cancun cu rezerve. „Nu este suficient pentru a salva clima, însă a reuşit să reconfere credibilitate Naţiunilor Unite ca o organizaţie în care se pot face progrese”, a comentat Alden Meyer, reprezentant al organizaţiei Union of Concerned Scientists, de la Washington.


Articole înrudite