În acest mandat, Puterea a lansat competiţia ideilor creţe aducătoare de bani la buget de la cei mulţi, astfel încât parveniţii Puterii să se îmbuibe cât mai temeinic.
Rând pe rând, categoriile profesionale şi sociale au „beneficiat” de încadrarea într-un Pat al lui Procust decis de Putere. Dacă aveau picioarele, mâinile ori părul prea lungi; dacă erau prea dolofani sau cumva ieşeau din limitele stabilite - puterea decidea purcederea la schingiurea veniturilor, imperturbabilă în faţa vociferărilor. Cum-necum, fiecare trebuia să înţeleagă că e musai să se supună restricţiilor. Cu toţii, funcţionari, profesori, mămici, bebeluşi, asistaţi, pensionari, angajaţi de tot felul au trebuit să se obişnuiască pe de o parte cu tăierea veniturilor şi pe de alta cu majorarea taxelor de tot felul. Cetăţenii s-au zbuciumat într-o competiţie fără miză, alergând ca într-o cursă de şoareci care nu avea decât să îi ameţească. Apoi au căzut învinşi, resemnaţi, indiferent cât de mult s-ar fi agitat, ar fi ţipat, ar fi protestat. Totul s-a dovedit zadarnic.
Dar iată, că din această prigonire a contribuabilului cineva se arată învingător: doamnele cu ghiocul, fuste viu colorate, cu „creiţari” prinşi în cosiţe. Ele par să îi fi dovedit pe parlamentari. Trebuie să recunosc: m-a distrat copios runda victorioasă a acestor femei. Parlamentarii au dovedit că au o limită, după ce tăiaseră imperturbabili. Nu le-a fost frică de faptul că periclitează sănătatea naţiei, deci au tăiat fondurile sănătăţii; nu s-au temut de anularea şansei la progres, modernizare, civilizaţie, şi au tăiat fondurile învăţământului; nu le-a fost teamă de escaladarea infracţionalităţii, şi au mătrăşit fondurile poliţiei; nu le-a păsat de pericolul întreruperii continuităţii acestui neam şi au descurajat natalitatea; nu le-a păsat că pe unii îi bătuse deja destinul lăsându-i pe pământ neîntregi. Cel puţin aşa a părut. Conştiinţa oamenilor Puterii trebuie să fie destul de bântuită, iar nopţile probabil că nu le au tocmai liniştite. De la începutul mandatului şi până acum, părul le-a albit unora îngrijorător, iar feţele li s-au schimonosit, rapacitatea săpând urme adânci, care nu te îmbie spre ei... Doar aşa se explică faptul că acum, forţa colectivă a inselor cu ghiocul, cărţile de tarot şi ceştile goale de cafea au reuşit să îi bage în sperieţi. Terorizaţi, unii au fugit mâncând pământul atunci când au fost chemaţi să li se alăture coiniţiatorilor proiectului legislativ; iar alţii i-au spus în faţă lui Popoviciu că nu vor subscrie ideii lui trăsnite. Parlamentarii PDL-işti se înscriseseră în întrecerea ideilor năstruşnice, spre a-şi dovedi zeloşi capacitatea lor de a aduce câţi mai mulţi bani la buget de la românii cei mulţi, pe care ei îi văd pregătiţi veseli de jupuirea rândurilor de piei de către stat. Moromete s-a multiplicat, renăscând pentru a fugi de funcţionarii care îi cer bani: „N-am!” Însă Puterea, imperturbabilă îl ameninţă pe Morometele contemporan: „Trebuie să dai şi de unde nu ai!”
Dacă masa românilor nu a găsit puterea să se opună, şi am uluit Europa cu rezistenţa la abrutizare, ghicitoarele au reuşit.
Din acest motiv, râd în hohote, felicitând doamnele cu fuste colorate care au reuşit să bage spaima în parlamentarii bântuiţi de prea multele tăieri pe care le-au marcat la tona de profesie şi categorioe socială furajată. Deci le zic ghicitoarelor: bravos!
