Autorităţile locale din Galaţi au reuşit să ajungă pe primul loc în România la capitolul incompetenţă. Ultima ispravă, cu protestul transportatorilor privaţi, vorbeşte de la sine. După câteva zile în care microbuzele nu au ieşit pe trasee, „soluţia” găsită de municipalitate şi Consiliul Local este să le rezilieze contractele operatorilor, iar activitatea acestora să meargă înainte aşa, în dorul lelii, până la organizarea unei noi licitaţii pentru traseele din Galaţi. Autorităţile locale cunoşteau de mult situaţia şi ştiau că termenul la care vor expira contractele se apropie, dar au preferat să nu facă nimic, deşi era de domeniul evidenţei că cei 500 de şoferi de pe microbuze nu vor pleca în şomaj cu mâinile în buzunare. Asta înseamnă doar să reacţionezi la ce se întâmplă, nu să acţionezi din timp, aşa cum fac nişte autorităţi locale competente, care ar fi trebuit să conceapă un plan pentru ca gălăţenii să nu sufere.
Problema căldurii este similară. De ani de zile se ştia că din cauza rău platnicilor societatea de furnizare a agentului termic în Galaţi va intra în faliment, dar nu s-a făcut nimic. Aşa cum s-au găsit soluţii pentru branşarea individuală a consumatorilor la apa rece, se puteau găsi la fel de bine variante pentru ca doar rău platnicii să fie debranşaţi, iar zeci de mii de oameni să nu sufere din cauza frigului. Dacă singura ta soluţie este să ceri locatarilor unui bloc să le bată obrazul rău platnicilor şi să crezi că asta îi va determina să îşi plătească datoriile, atunci cei care au venit cu ideea asta, dar şi cei care au susţinut-o, e cazul să îşi facă repede bagajele şi să plece unde văd cu ochii. Cei care nu îşi plătesc datoriile sunt în marea majoritate persoane care au posibilităţi financiare, dar care din nesimţire preferă să ignore facturile. Cu astfel de oameni singura soluţie este debranşarea individuală, pentru că atât timp cât se va acţiona la grămadă, ei se vor simţi protejaţi şi vor continua să facă ceea ce fac de ani de zile. Sunt lucruri elementare, de bun simţ, dar şi în acest caz autorităţile locale au preferat să reacţioneze şi până şi acest lucru l-au făcut jalnic.
De problema câinilor comunitari ce să mai spun... S-a aşteptat până la punctul la care oamenii au început să omoare patrupedele pe stradă, pentru că altfel copiii lor nu mai putea ieşi la joacă în faţa blocului sau nu puteau merge la şcoală.
De 25 de ani aşteptăm nişte autorităţi locale care să fie capabile să gândească cu un pas înainte ca lucrurile să se întâmple, să ia din timp măsurile care se impun, pentru ca cei care i-au ales să nu aibă de suferit. Mulţi vor spune că e un mod naiv de a privi lucrurile sau de a avea astfel de aşteptări, dar cred că o astfel de gândire ne-a adus în situaţia de astăzi. Am votat fără să avem mari aşteptări, iar dorinţa ni s-a îndeplinit. Cei care au obţinut posturi călduţe pe banii noştri ştiu acest lucru şi se comportă ca atare. Doar dacă vom cere lucruri clare, cu termene precise, vom putea să îi scoatem pe aleşi din această letargie nesimţită şi să îi determinăm să lucreze cu adevărat pentru noi.
