Transportul în comun a reprezentat mereu o problemă sensibilă în Galaţi. S-au făcut greşeli în anii trecuţi, însă de ceva vreme maxi-taxi-urile, autobuzele şi troleibuzele coexistau fără mari dificultăţi. A venit însă dimineaţa zilei de 27 aprilie şi gălăţenii care doreau să ajungă la locurile de muncă au constat stupefiaţi că microbuzele au dispărut. Şoferii de maxi-taxi, la sugestia proprietarilor maşinilor, au intrat în grevă. Motivul este constituit de faptul că la începutul lunii mai expiră perioada licenţelor pentru traseele din Galaţi. Autorităţile locale au fost luate prin surprindere, dar după orele prânzului numărul autobuzelor şi troleibuzelor a crescut, astfel că lucrurile au intrat în normal. Important este însă ce se va întâmpla de acum înainte. Întreb şi eu, nu dau cu parul! Au gălăţenii nevoie şi de microbuze sau se vor descurca şi fără acestea? Răspunsul nu este foarte uşor de dat din mai multe motive. Posesorii de autoturisme spun că în aceste zile de grevă s-a circulat mult mai lejer prin oraş şi au dreptate. Tot la fel de de adevărat este, însă, că dimineaţa la prima oră şi între orele 16 şi 17 este înghesuială mare la autobuze, troleibuze şi tramvaie, ca înainte de 1989. Ţin minte că atunci când voiai să mergi la un meci, înainte de 1989, trebuia să pleci cu cel puţin o oră mai devreme de acasă pentru că mijloacele de transport în comun erau arhipline. Acele obiceiuri nu trebuie să se mai întoarcă! O mare problemă este reprezentată de situaţia celor aproximativ 500 de oameni care şi-ar pierde locurile de muncă odată cu eliminarea transportului privat. Şi aşa oraşul de la Dunăre este campion la şomaj... Asta ar mai lipsi, încă câteva sute de şomeri! Situaţia este delicată, iar primarul Marius Stan a avut deja o întâlnire cu transportatorii privaţi, dar deocamdată nu s-a ajuns la un consens. Galaţiul trebuie să ajungă în rând cu celelalte oraşe din România şi trebuie să renunţe la microbuze. Înainte de a se realiza acest lucru, trebuie ca transportul public de persoane să se facă în mod ireproşabil. Numărul autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor trebuie să crească, iar orarul curselor să fie respectat la minut. Existenţa microbuzelor făcea să nu existe întârzieri, dar trebuie să vedem şi partea goală a paharului. Mulţi şoferi de microbuze făceau adevărate curse contra-cronometru pentru a fura clienţii altor şoferi care se aflau pe acelaşi traseu. Ce să mai spun despre unii şiferi care mergeau cu viteza melcului şi staţionau la nesfârşit pentru a se încadra în timpul fixat? Dacă ar fi după mine aş renunţa la transportul privat, dar acest lucru trebuie făcut treptat. Nu poţi lăsa sute de oameni fără locuri de muncă peste noapte. Plus că Transurb, societatea locală de transport, nu pare încă pregătită să susţină singură transportul public în acest moment. Primarul Marius Stan şi consilierii locali trebuie să dea dovadă de diplomaţie şi înţelepciune pentru a putea rezolva o problemă extrem de delicată. Galaţiul trebuie să aibă un transport public de nivel european, însă acest lucru nu se poate face peste noapte. Ca o soluţie venită din partea unui jurnalist, eu aş prelungi licenţa transportatorilor privaţi până în toamnă, după care să se ia o hotărâre definitivă cu privire la transportul public.
