Dacă are cineva voinţă, cu adevărat, în această ţară, pentru a face ordine în societatea românească, atunci să se ridice şi să facă ceva pentru a opri îngenuncherea acestei naţii. Am ajuns să îmi fie ruşine de ţara în care trăiesc, de oamenii care mă înconjoară şi de idioţeniile pe care le văd şi le aud. În ultima vreme mi se întâmplă din ce în ce mai des să văd la televizor lucruri care mă fac să bâjbâi tremurând după telecomandă pentru a schimba postul. Am început să-mi schimb obiceiurile de consum în ale televiziunii, presei şi evenimentelor culturale, pentru că nimic nu mai e aşa cum simte sufletul meu că ar trebui să fie. M-a umplut de scârbă emisiunea lui Măruţă cu femeia cu sânii de oţel, mi s-a acrit de manelişti şi femeile lor, de tinere cu picioarele până în gât şi tampoanele la vedere, de politiceni care „nu ştie ce vorbeşte”... Nu înţeleg: încotro vrea societatea noastră să se îndrepte? Care ne sunt modelele?
Am trecut acum câteva seri, întâmplător, peste postul OTV, pe care îl consider întemeietorul „tembeliziunii”. Dan Diaconescu va intra în istorie, va fi studiat la facultăţile de jurnalism. Teamă îmi e că va fi studiat la modul pozitiv, nu va fi dat ca exemplu la capitolul „aşa nu”. După apariţia acestui om şi a postului său, chiar cei care l-au blamat au început să-l urmărească frecvent, să-l citeze şi să-l copie. Aşa au apărut emisiunile de doi lei de pe toate posturile comerciale. La început ne-a plăcut. Era altceva, ne destindeam şi noi. Acum lucrurile au luat o amploare nebănuită şi, culmea, ceea ce se întâmplă a devenit să se considere normalitate.
Cum spuneam, am nimerit întâmplător pe OTV în momentul în care pe ecran se dădea de ceasul morţii un individ cu figură dubioasă care susţinea că i-a fost furat un rinichi. Ştiu că astfel de lucruri se întâmplă în unele ţări, dar la noi nu am auzit de aşa ceva. În plus, tipul era îmbrăcat cochet, vorbea zeflemitor... Ca să nu mai spun că de un astfel de caz se află în secunda în care omul se trezeşte din anestezie, ajunge la o cameră de gardă sau la poliţie, nu la OTV, după luni sau ani. „Făcătura” mi s-a confirmat imediat, când a intrat în legătură directă mătuşa individului, o femeie care, cu mult bun simţ, i-a cerut moderatorului să-l scoată de pe post pe nepotul mincinos, pentru că de fapt el şi-a vândut rinichiul dar nu a mai primit şi ultima tranşă de bani, motiv pentru care a mers la Parchet şi a făcut un autodenunţ şi totodată o înţelegere cu procurorii. Aşa parcă mai vii de acasă... Asta da, o cred. Mă întreb, însă, câţi dintre cei care ai văzut fie şi câteva minute din acea emisiune au ajuns la aceeaşi concluzie ca mine şi câţi s-au lăsat convinşi de individul adus de Diaconescu să ne prostească în faţă doar pentru creştrerea audienţei.
În seara următoare, la acelaşi post, l-am văzut pe patronul DD pozând în viitorul preşedinte al românilor. Eu nu l-aş pune nici preşedinte de bloc, dar... cine sunt eu să vorbesc în numele tuturor? Eu am doar un vot nenorocit, în timp ce milioane de oameni gândesc aşa cum vrea Diaconescu. Ce să fac? Să mă ascund în gaură de şarpe şi să cedez dreptul la opinie adepţilor lui DD? Sau celor mult mai stilaţi şi mai tupeişti, care au intrat în politică pentru a-şi ostoi setea de bani şi putere? Încă nu m-am tâmpit până într-atât. Încă...
