Cred că mai toţi cititorii au citit sau au auzit ce spun unii sau alţii, adică cei de pe la guvernare sau cei care trăiesc de pe urma cumpărăturilor pe care le facem noi zi de zi. Unii, cei care sunt la guvernare, spun că preţurile sunt normale pentru o ţară care trăieşte în UE, mai spun că au fost uneori nevoiţi să alinieze aceste preţuri la cele ale UE, mai spun că asta nu e un lucru rău şi că mai devreme sau mai târziu (mai ales mai târziu?!) măsurile luate de ei chiar şi la preţul ridichii din piaţă ne vor scoate din criză. Aliniem, aliniem, da' salariile când le mai aliniem, că dacă o să-mi faci, dom' Boc, pâinea cât cartoful de mare, dar cât o pereche de pantofi de scumpă, crede-mă că vin în faţa biroului matale şi arunc cu pantofi. Mă uitam şi eu ieri prin piaţă, fluturând o sacoşă în care la plecarea de acasă îmi propusesem să bag câte ceva, colo zahărul 6 lei, dincolo uleiul 7 lei, într-un loc o legătură de mărar 1,5 lei, în altul doar 50 de bani, un pachet de ţigări cât 5 pâini feliate, în schimb, am văzut şi ouă cu doar 35 de bani. Păi chiar nu mai înţeleg nimic, un ou face doar cât o juma' de ţigară?
Mai sunt şi ceilalţi, cei din tabăra care se cheamă producători (ăia mari, nu ăia mici), cei care au învăţat să arate cu degetul către orice guvernare, spunând că dacă ar fi după ei preţurile practicate ar fi pe undeva pe la jumătate sau trei-sferturi faţă de cele practicate acum. Numai că de vină sunt cei care au tot crescut preţurile la petrol, la benzină, la motorină, la gaze, la energia electrică şi că din cauza proastei lor guvernări a crescut şi inflaţia, nevoindu-i pe ei, pe micuţii patroni, să mărească cumva salariile, ceea ce dacă am trage cu toţii linie (toţii - adică noi toţi cumpărătorii) am vedea că duce implicit la măriri de preţuri şi la alimente. Eu unul ştiu că dacă trag linie şi adun, salariul în comerţ e cam la fel ca şi acum trei ani, la o consignaţie tot cam p-acolo (asta dacă nu cumva se mai lucrează şi la negru). Aşa că vina se aruncă de la unul la altul, se face un mare ghemotoc de la atâta despicat firul în patru, şi până la urmă cine rămâne vinovat? Noi, cumpărătorii, pentru că nu înţelegem mecanismul ăsta complicat care înseamnă complicitatea dintre marii producători şi guvernare. Dacă nu cumva printre marii producători nu sunt rătăciţi cumva şi niscaiva guvernanţi. Nu de alta, dar am văzut cu toţii că zi de zi mai apare câte un ”nevinovat” care ba şi-a luat vilă de 500 de mii de euro fără să poată justifica banii aceştia, ba a mai şi rămas cu câte ceva prin conturi, unul care de fapt era pus acolo să păzească fiscalitatea, sau câte unul care vine şi ţipă pe la televiziuni că el dacă e europarlamentar nu trebuie să-şi declare averea. Da' Legea, unde-i Legea, unde-s apărătorii ei?
