De multe ori se mizează pe leacurile din bătrâni, şi numai pe ele, ca metodă adjuvantă a tratamentelor clasice administrate de cadrele medicale. Din păcate, uneori, având sărăcia drept scuză, se recurge strict la un astfel de leac băbesc şi se sare peste cel medical, clasic. Iar atunci pot avea loc adevărate drame. Þinuţi acasă şi trataţi doar cu leacuri din bătrâni, apoi duşi la spital când deja era mult prea târziu - este reţeta nefericită în urma căreia, cel puţin în ultimele luni, în judeţul Galaţi doi copii şi-au pierdut viaţa. Şi deocamdată nimeni nu a plătit pentru asta. Este vorba de două familii, din localităţi diferite, unde, în context la fel de diferit, doi copii, unul de 2 ani şi altul de câteva luni, au murit deoarece au ajuns prea târziu la spital. În primul caz, o familie săracă lipită pământului nu şi-a dus copilul la doctor şi nu a anunţat nici salvarea, deşi micuţul se arsese destul de grav, pe motiv că nu au bani. L-au oblojit, e drept, cu leacuri băbeşti, dar numai cu aşa ceva, şi au anunţat ambulanţa când copilul era deja pe moarte. Şi, din păcate, cel mic a şi murit.
În alt caz, o familie, la fel, cu probleme şi cam refractară faţă de medici în general, şi-a tratat copilul răcit tot cu leacuri băbeşti, iar când starea de sănătate a copilului s-a agravat au cerut ajutor medical. Prea târziu, însă. Şi în acest caz copilul a murit.
Două poveşti în care neglijenţa ori nepriceperea adulţilor au adus după ele moartea. Două poveşti care, întâmplător sau nu, s-au petrecut în comunităţi de rromi, comunităţi ce au printre membri şi destui inşi care sunt încă refractari la clasica medicină. Nu spun că nu au existat situaţii în care metode ale medicinei alternative au avut un succes mai mare decât cele clasice. Numai că sunt cazuri clare, de exemplu o infecţie, care nu pot fi vindecate fără antibiotice, dar nu luate aşa, după ureche, ci date de un medic care, cel puţin, ştie ce şi cum să prescrie. O să spuneţi că nici gratuitatea pentru copii nu mai e ce a fost. Din păcate, nimeni nu poate nega că odată chemată o salvare, la timp, unui copil, chiar în sărăcia din spitalele noastre, nu i se vor da antibioticele necesare. E grav că în numai câteva luni doi copii mor din nepriceperea părinţilor şi, mai grav, că la originea acestei nepriceperi stau sărăcia şi lipsa de informaţie.
