S-a dat ceva contra căpuşelor sau nu s-a făcut nimic? Şi dacă s-a făcut distrugerea căpuşelor, de ce oamenii tot mai suferă de pe urma lor? Ori s-a făcut dezinsecţia şi ne confruntăm cu o specie încăpăţânată de căpuşă, care nu moare cu una cu două, ori nu s-a făcut ce trebuia şi căpuşele sunt tolerate de acei care ar trebui să le distrugă.
Sunt întrebările care nu au cum să nu îi macine pe gălăţenii care au făcut suprema greşeală de a ieşi şi în aceste zile la iarbă verde şi apoi s-au trezit cu o căpuşe sub piele de şi-au încheiat ziua de picnic la spital. Şi au fost destui cei care, profitând de zilele libere, au ieşit la un grătar. 34 dintre ei au ajuns duminică şi luni la camerele de gardă ale spitalelor cu câte o căpuşă sub piele. Unele dintre victimele căpuşelor chiar s-au mirat că au mai dat de insectele încriminate despre care auziseră că au fost exterminate încă de la sfârşitul lunii trecute. Alţii habar nu aveau cum în anii trecuţi nu au avut aşa probleme mari, în ciuda faptului că pe la iarbă verde din Galaţi tot au mai fost. Din păcate, deocamdată cei care au spus că până la sfârşitul lunii trecute rezolvă tot ce înseamnă distrugerea ţânţarilor şi căpuşelor au norocul că acum, în tulburea campanie electorală, nu se mai înscrie nimeni la controale, nu de alta, dar... să nu se interpreteze.
Aşa că ziua şi înţepatul de căpuşe în perioadele obişnuite, sau ziua şi zecile de înţepaţi în zilele libere în care lumea iese la iarbă verde nu vor lipsi din registrele spitalelor. Cum în ultima vreme nici în presă nu se mai face mare vâlvă cu aceste căpuşe, chit că victimele tot curg, sunt şanse extrem de mari ca lucrurile să rămână aşa. Autorităţile locale sunt acum prea ocupate să vadă cine „iese” la Primărie, chit că unii spun că rezultatul e aproape sigur, aşa că nu mai e prioritară acum rezolvarea situaţiei distrugerii căpuşelor. Probabil că se va aştepta fie ca aceste căpuşe să dispară cu de la sine putere când vremea nu va mai ţine cu ele, fie, după alegeri, se va mai face o dată o distrugere, una pe bune, astfel încât măcar o parte a anului acesta ieşitul la iarbă verde să nu mai fie sinonim cu risc major de a se trezi cu o capuşă exact unde nu îşi doresc.
