Mircea Diaconu este un mare actor. Am fost mereu un fan al lui. Stilul prostănacului în aparenţă care de fapt ştie bine unde vrea să ajungă a fost promovat de Diaconu în aproape toate filmele sale. Fie că a fost vorba despre Filip cel bun, Capcana, seria cu Ardelenii, Buletin de Bucureşti sau, mai nou, Asfalt Tango sau Filantropica, rolurile lui Diaconu au semănat. El a ieşit cât de cât din pielea personajului tipic interpretat în cele mai multe dintre producţiile în care a fost distribuit în Actorul şi Sălbaticii, Mere Roşii sau în Campioana. În aceste trei filme, Mircică a prezentat personaje care nu au semănat cu cele care intraseră în memoria publicului. Când eram copil pot să spun că-l îndrăgeam foarte mult pe Mircea Diaconu, care mi se părea un tip simplu care se dedica total actoriei. Poate că era vorba despre naivitatea specifică vârstei pe care o aveam în acea perioadă. Mai târziu am descoperit un altfel de personaj decât îmi imaginam. Mai întâi l-am văzut pe tovarăşul Diaconu care făcea parte din primul guvern Verdeţ, care încerca să continue comunismul în primele zile ale Revoluţiei. Mircică interpreta din nou un rol. Diaconu a trecut apoi repede în barca Alianţei Civice. Actorul a început să înfiereze comunismul de parcă venise din occident sau făcuse închisoare pe motive de dizidenţă! Am crezut iniţial că marele Mircea Diaconu a fost mereu un comunist mascat, iar rolurile pe care le-a interpretat au fost doar sare în ochii tovarăşilor. Actorul era de fapt un anticomunist convins. O perioadă nu s-a mai auzit despre politicianul Mircea Diaconu. El dăduse însă lovitura pe plan profesional cu rolul din Filantropica, probabil cel mai bun film românesc făcut după Revoluţie. Au venit însă alegerile din 2009 şi l-am redescoperit pe politicianul Mircea Diaconu. Actorul devenise liberal autentic şi îl susţinea cu toată fiinţa sa pe Crin Antonescu în cursa pentru prezidenţiale. Diaconu avea un discurs virulent, dar în acelaşi timp coerent. Au trecut şi alegerile, iar Diaconu a devenit în 2012 şi parlamentar. Între timp s-a descoperit faptul că Mircică făcuse nişte şmecherii prin care îşi favorizase soţia, actriţa Diana Lupescu. A intervenit ruptura dintre el şi liderul liberalilor, Crin Antonescu. Diaconu a demisionat din PNL şi a anunţat că va candida ca independent pentru europarlamentare. Mircea cel paşnic era din nou o victimă, la fel ca în cele mai multe dintre filmele sale. Rolul interpretat a prins excelent şi, cu ajutorul Antenelor, Diaconu a devenit europarlamentar. Mircea Diaconu şi-a jucat perfect rolul şi a câştigat. Nu mă duce gândul că marele actor a dorit să ajungă la Bruxelles doar pentru bani. Cu siguranţă că mă înşel şi Diaconu va revoluţiona Parlamentul European. Campania lui Mircea Diaconu a funcţionat perfect, iar actorul a jucat rolul vieţii sale. Am rămas însă cu o nedumerire. Diaconu este un comunist ascuns, este un fost dizident sub acoperire sau este încă liberal în adâncul fiinţei sale? Mă aştept însă ca actorul să interpreteze un nou rol: europarlamentarul român care luptă împotriva haínei Uniuni Europene. Mircică va încerca să lucreze Occidentul perfid din interior. În acest ritm nu este exclus să-l vedem pe Diaconu cum primeşte premiul Oscar atât pentru regie cât şi pentru interpretare.
