De ce doar codul lu' da Vinci, când pe noi, românii, ne paşte Apocalipsa portocalie sau Codul muncii? Păi nu vedeţi, oameni buni (în categoria asta îi includ şi pe cei care atunci când am criticat alianţa USL au spus că mi-am revenit), nu vedeţi că în afară de iarna asta care nu se mai termină nu mai terminăm nici cu mincinoşii ăştia portocalii? Ia să băgăm noi în mintea lor codul lui Zamolxes, care, după cum spun istoricii, este bazat pe imortalitatea omului (că pe vremea aia nici nu s-auzea de români, care sunt imortali prin definiţie sau prin inaniţie şi care mai nou devin automat nişte mumii mergătoare). Ia spuneţi voi, domnilor politicieni, dacă noi, românii, ne hotărâm deodată să nu mai murim? Cu ajutorul lui Zamolxes, cu ajutorul altuia mai tare ca el, s-ar putea ca noi, românii, să nu mai vrem să scădem numărul pensionarilor care vă scapă de plătit pensii, de numărul oamenilor care nu au un loc de muncă pentru că voi nu aveţi niciunul de oferit sau (ceea ce se tot întâmplă de la revoluţia voastră încoace) oferiţi locuri de muncă temporare, dacă nici veteranii de război (ăi bătrâni) sau pensionarii pe caz de boală, cei de prin Irak sau Afganistan... nu vor mai vrea să moară? Hai? Aud? Ce vă veţi face? Păi când voi vă apucaţi să faceţi un Cod al muncii, pe care bag sama că azi vă veţi asuma răspunderea, vă gândiţi cumva că vă bate Dumnezeu? Noi o să suportăm şi asta, că aşa cum am ajuns în zilele astea nu prea mai avem faţă de daci. Dar Dumnezeu nu vă va ierta, în grup sau pe fiecare în parte, de la preşedinte, premier, deputat sau senator şi, mai devreme sau mai târziu, noi, românii, vom auzi că s-a stins unul sau altul. Problema nu e asta, pentru că atunci când veţi muri noi ne vom bucura (poate sau sigur), precum dacii, invocându-l pe Zamolxes, vom dansa sau poate nici măcar atât, poate ne va durea chiar în pix de voi. Problema e că aţi dus plaiurile mioritice într-o mare râpă, din care nu ne va mai scoate nici Zamolxes, nici Dumnezeu, nici măcar ăla negru şi cu coarne (care, cinstit, seamănă cu Boc cap-tăiat, dacă îi mai pune cineva şi-o pereche de coarne) şi nici măcar copiii copiilor noştri. Nici n-o să avem de ce să ne bucurăm, chiar dacă am fi mulţumiţi s-o trăim şi p-asta, pentru că ne-aţi prostit şi ne-am lăsat prostiţi. Codul lu' da Vinci, codul lu' da Boc, oare de ce ambele prevestesc nenorociri? El, micuţul premier (săracu'... nu-l duce altceva capu', fiind mic), a recunoscut acum vreo câteva zile - când dom' preş' a cerut cu tărie să se ia măsuri pentru că ”mititelu” nu mai poate aduce voturi portocalii - că se va retrage cu conştiinţa împăcată, atunci când va fi cazul, pentru că el (din nou, mititelu'!?) a ştiut ce înseamnă să fii premier dinainte de alegeri, aşa că îşi asumă toată responsabilitatea actelor lui. Da' oare Băse câţi bani ţi-a tras? Măăiii, vă vede Zamolxes!!!
