Cam asta se întâmplă pe la noi, prin Românica, mai nou: avem în fruntea ţării nişte capete de gumă, cu gândirea la fel de lipicioasă şi de nocivă şi, tot ca şi guma de mestecat, la fel de greu de scos din fotoliile lor, ca atunci când o iei pe pantaloni de pe bancheta trenului sau a maxi-taxi-ului. Păi dacă nici cu moţiune de cenzură, nici cu forum, nici cu greve nu ne mai ies petele astea de pe fruntea ţării, ce naiba mai putem face? Uite că am ajuns să avem două constituţii, una pentru noi, ”negrii”, săracii, pe care dacă o călcăm înfundăm puşcăriile, şi alta a lor, constituţia portocalie, valabilă doar pentru ei şi acoliţii lor, constituţie după care ne conduc despotic, nedemocratic şi fără a se uita nici în stânga, nici în dreapta dar mai ales în jos. Adică spre cei care i-au ales.
Păi, măi oameni buni, ce fel de gândire poate fi asta, prin care legile se încalcă după bunul plac al unora, hotărârile judecătoreşti definitive n-au nici un fel de valoare în ochii lor, neţinând cont nici de opoziţie, nici de oamenii care strigă în stradă? De gumă, vă spun eu, o gumă de cea mai proastă calitate, pe care, vrem-nu vrem, suntem nevoiţi să o mestecăm. Cică am ieşit din recesiune, gata, am scăpat, numai că efectele benefice se vor vedea ceva mai târziu. Păi dacă s-or vedea când n-om mai putea vedea, când foamea şi sărăcia ne vor face să ajungem prin locurile alea cu verdeaţă unde nu există nici tristeţe nici suspin, uneori poate călcaţi în picioare pe la rând pe la vreun supermarket. pentru dero, zahăr sau ulei, târziul ăla nici nu ne mai interesează.
Apropo de chestia cu supermarketurile: oare de ce îşi permit şi bandiţii ăia să dea marfă la promoţie, oare nu cumva preţul promoţional este de fapt preţul real, preţul care ar trebui practicat? Dar cine oare să-i controleze şi p-ăştia, dacă de fapt şi ei sunt acoliţi ai puterii? Acum, hai să stăm şi să ne gândim corect: cei care s-au călcat în picioare pentru detergent la preţ redus nu erau chiar românii săraci, nu de alta, dar ca să cumperi şase kilograme de detergent pentru a primi altele şase moacă, tot trebuie să ai vreo treizeci de lei alocaţi detergentului, ceea ce un român sărac, conform statisticilor europene, nu îşi poate permite dintr-un salariu de 6-7 milioane de lei vechi. Deci, acolo s-au înghesuit şi s-au călcat în picioare cei care au venituri ceva mai mari de atât. Păi de unde să-ţi mai rămână treizeci de lei pentru dero când îţi vine factura la întreţinere 7 milioane de lei vechi, lumina 8-9 sute de mii de lei vechi şi tu ai salariu de 6 milioane de lei vechi şi o cârcă de copii care vor bani de transport la şcoală, bani de pachet, că nu le place cornul şi laptele (cu ăla joacă fotbal)? Da' de mâncat nu mai mâncăm, da' o pereche de şlapi nu mai luăm, da' un ruj, da' o gumă de mestecat? Nu că de-aia avem din belşug, ce ne-ar mai trebui nouă ar fi nişte bani de cauciuc, să-i putem întinde cât salariul unui parlamentar.
