Comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decât capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în România fiind mai mic chiar decât cel din1920, arată un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. "În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie. (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu", se arată în studiu.
În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. România a ajuns chiar ca în 2014 să aibă mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920, situaţie care trebuie să creeeze îngrijorare. "La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani", afirmă experţii KeysFin.
După Revoluţie, odată cu libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale. Astfel, România a ajuns să importe mai mult decât produce, să depindă de ce oferă străinii şi să exploateze prea puţin proverbiala inteligenţă românească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice.
Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.
Una dintre cauze este migrarea activităţii creative în afara României, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială. "Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM", afirmă Leonte. Astfel în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în România, 2.661 au fost înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European.
Situaţia este similară şi în cazul mărcilor. În timp ce în 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014 numărul lor a scăzut la 10.763.
Statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia românească, arată studiul KeysFin. "Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (...) Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei", afirmă experţii agenţiei.
O soluţie pentru această situaţie ar putea veni prin susţinerea institutelor de cercetare-dezvoltare, laboratoarelor private, instituţiilor de învăţământ superior şi staţiunilor didactice, care nu dispun de dotări la standarde competitive şi de fonduri cu care să susţină efortul creativ, potrivit studiului.
Studiile recente arată că în principiu 80% din valoarea unei afaceri este dată de bunurile intangibile, faţă de 20%, cât era apreciată în trecut. Aşa se explică practic diferenţa dintre valoarea unei companii aşa cum rezultă din documentele contabile şi valoarea de piaţă a acesteia, brandul având un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.
În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în Uniune.
Taxele pentru o înregistrare de marcă în UE pornesc de la 900 de euro. O sumă destul de mare, care descurajează pe mulţi, având în vedere că la OSIM, taxele pleacă de la 200 de euro. Important este că, spre deosebire de marca înregistrată în România, la OSIM, o marcă comunitară, odată înregistrată, oferă protecţie nu doar în România, ci în toate statele membre UE.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.
