Românii continuă să prefere maşinile second-hand la şase ani de la crearea taxei auto, al cărei scop fusese în anul adoptării, 2007, reducerea poluării prin descurajarea înmatriculărilor de maşini „la mâna a doua”.
Anunţul recent făcut de ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, referitor la intrarea în vigoare a timbrului de mediu începând cu data de 15 martie 2013, a adăugat un alt punct în istoricul controversatei taxe auto, modificată până acum de nouă ori şi pentru care România a riscat chiar declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Concepută şi gândită în anul 2006 de fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, ideea de taxă auto a fost cuprinsă într-o lege, în premieră, la 1 ianuarie 2007. Este anul în care românii care erau obişnuiţi să-şi cumpere o maşină rulată din Germania la un preţ bun primesc prima lovitură. Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti primesc prima atenţionare din partea Comisiei Europene care anunţă că taxa este „discriminatorie” şi solicită renunţarea la aplicarea acelei legi. Cu toate acestea, Bucureştiul nu renunţă, iar rezultatul la final de an a fost şi cel mai bun de până acum în privinţa înmatriculărilor de maşini noi (312.532 unităţi) vs. maşini second-hand (123.842 unităţi).
Spre sfârşitul anului 2007, forul european transmite României o a doua atenţionare de infringement, practic ultimul pas înaintea Curţii Europene de Justiţie.
Începutul anului 2008 stă sub semnul unor serii de modificări şi proiecte noi ale taxei auto, concretizate începând de la 1 iulie într-o nouă formulă. Este momentul în care se iau în calcul pentru plata taxei o serie de elemente: vechimea maşinii, capacitatea cilindrică, norma de poluare şi emisiile de CO2 înscrise în cartea tehnică. Tot din acel moment, începe aventura restituirii unor sume de bani pentru cei care au plătit taxa auto înainte de 1 iulie 2008, întrucât s-a considerat că varianta anterioară fusese ilegală.
În noiembrie, Guvernul aprobă o excepţie la noua lege, respectiv ca, până la finalul anului 2009, să fie scutiţi de la plata taxei posesorii de maşini noi Euro 4 cu motor de sub 2.000 cmc. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar în decembrie Guvernul de la acea vreme decide să tripleze valoarea taxei de poluare pentru vehiculelor second-hand de import. Apare, astfel, moda înmatriculărilor de maşini în Bulgaria, unde cuantumul taxei auto era semnificativ mai mic decât în România. Consecinţa? Datele statistice de la finele anului 2008 arată o dublare a înmatriculărilor de maşinii rulate faţă de anul anterior, până la 300.885 unităţi. În acelaşi timp, românii nu s-au mai înghesuit să cumpere maşini noi, numărul unităţilor înregistrate fiind de 285.504 unităţi, în scădere cu 8,65% comparativ cu 2007.
Efectele creşterii importurilor de maşini rulate, pe fondul nemulţumirilor din piaţă, determină Guvernul ca, în februarie 2009, să modifice Legea referitoare la taxa de primă înmatriculare în favoarea celor care îşi doreau să achiziţioneze asemenea autovehicule. Cuantumul scade, astfel, cu aproape o treime. Cifrele sfârşitului de an relevă o scădere a înmatriculărilor de maşini vechi faţă de 2008 (de la 300.885 unităţi la 212.900 unităţi), dar şi o diminuare de 60% a înmatriculărilor de autovehicule noi, până la 116.016 unităţi.
În 2010, revine în discuţie scutirea de la plata taxei auto a maşinilor Euro 4 cu motor de sub 2.000 cmc, iar la atenţionările Comisiei Europene se reintroduce această taxare. Ministrul Mediului de la acea vreme, Laszlo Borbely, înaintează ideea majorării taxei auto începând din 2011. Până atunci, însă, în luna decembrie a aceluiaşi an, Guvernul aprobă o nouă creştere a taxei pentru maşinile vechi. Statistica valabilă pentru anul 2010 arată că numărul de maşini noi înregistrate în România a continuat să scadă până la 94.541 unităţi, în timp ce înmatriculările de maşini second-hand înregistrează o creştere uşoară faţă de anul 2009, respectiv 214.606 unităţi.
În 2011, autorităţile române sunt nevoite să schimbe din nou taxa auto, pe fondul unor nemulţumiri venite din partea Bruxelles-ului. Astfel, în aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide că taxa auto este discriminatorie, iar o lună mai târziu se introduce obligativitatea de plată a taxei pentru toate maşinile înscrise în România înainte de 1 ianuarie 2007 în cazul revânzării acestora. Controversele şi nemulţumirile revin în prim-plan atât din partea jucătorilor din piaţa auto, cât, mai ales, din punctul de vedere al şoferilor. Anul 2011 înregistrează la final un declin al înmatriculărilor de vehicule noi (aproape 82.000 de unităţi), în timp ce pe segmentul maşinilor rulate numărul acestora ajunge la 94.000 de unităţi.
Începând cu data de 1 ianuarie 2012, valoarea taxei auto este diminuată ţinând cont şi de hotărârea Curţii Europene de Justiţie. În acelaşi timp, legea prevede restituirea celor care au achitat taxa unei diferenţe între valoarea din acel moment şi versiunile impuse după 1 iulie 2008. Ulterior, Guvernul suspendă până la 31 decembrie 2012 această formulă a taxei. Pe fondul acestor schimbări, în decursul anului trecut se înmatriculează 72.179 maşini noi şi 175.000 rulate.
Ultima variantă, care intră în vigoare pe 15 martie 2013
Anul 2013 debutează cu reintrarea în vigoare a taxei auto suspendată iniţial până la sfârşitul lui 2012. Practic, aceasta prevede o reducere cu 25% a taxei pentru autovehiculele cu motor Diesel prevăzute din construcţie cu filtru de particule. În plus, cei care, de la 1 iulie 2008, au plătit o taxă mai mare decât cea rezultată din aplicarea legii în vigoare pot solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită.
Forma taxei auto aflată, în prezent, în vigoare va fi înlocuită, începând cu 15 martie, de Timbrul de mediu după ce Guvernul a adoptat, în şedinţa din 19 februarie, Ordonanţa de urgenţă în acest sens. În actuala formulă de calcul, noul timbru de mediu menţine cote similare celor din prezent pentru tehnologia Euro 5 şi măreşte cotele pentru tehnologiile Euro 4 şi Euro 3. Pentru maşinile cu maşini cu motorizări non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, valoarea timbrului de mediu va scădea faţă de nivelul cuantumului actual.
Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3 cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro 5, Euro 4 şi Euro 3 formula de calcul ia în proporţie de 100% emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică. Pe de altă parte, taxa creşte pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 în cazul versiunilor diesel, întrucât, potrivit ministrului Mediului, „emisiile din pulberi sunt mai mari în cazul maşinilor pe motorină”.
Un element de noutate adus de ordonanţa adoptată de Guvern este că persoanele care doresc să cumpere maşini electrice vor beneficia de un ecotichet în valoare de 2.500 de euro.
Totodată, vor plăti noua taxă toate instituţiile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând Salvării, Pompierilor, Corpului Diplomatic, dar şi a persoanelor cu handicap, Forţelor Armate, Poliţiei, Jandarmeriei, forţelor de securitate ale statului. Pe de altă parte, nu vor mai plăti timbrul de mediu cei care au achitat acest tip de taxă în anumite forme.
Persoanele care au dat statul român în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal şi cărora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Pentru maşinile revândute în afara României, statul va returna o taxă reziduală, calculată în funcţie de perioada de utilizare.
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) estimează că piaţa auto românească va creşte cu 5% în 2013 faţă de anul 2012.
