Creşterea investiţiilor peste cea a consumului, ritmul exporturilor care l-a depăşit pe cel al importurilor şi indicatorii de încredere sunt elemente care demonstrează sustenabilitatea creşterii economice în România, care se poate apropia de 5% în acest an, susţine preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu.
"Au existat temeri să nu ne aflăm în pragul unui 2009. Nu ne aflăm acolo, pentru că sunt câteva elemente de structură pe care aş vrea să le subliniez pentru caracterul sustenabil. În primul rând, deşi măsurile din Codul fiscal discutate foarte mult sunt cele legate de TVA, nu trebuie uitat că în Codul fiscal şi chiar în acest an au fost luate de Guvern măsuri pentru mediul de afaceri, măsuri pentru investiţii", a explicat Ghizdeanu.
Potrivit acestuia, evoluţia din trimestrul doi al anului arată, la creşterea de 6%, cel puţin trei-patru elemente de sustenabilitate. Primul constă în dinamica investiţiilor, care a fost mai mare decât cea a consumului populaţiei, de 10%, cea mai mare creştere fiind în investiţiile private.
În plus, Ghizdeanu susţine că, de două luni, nu se mai importă foarte mult pentru consum, iar dinamica exporturilor a fost mai mare decât cea a importurilor, tot datorită sectorului privat.
"Al treilea element este încrederea. Oricare indicator de încredere de la noi sau de la Comisia Europeană arată că încrederea mediului de afaceri din România este printre cele mai ridicate din Europa", a mai spus preşedintele CNP.
El susţine că această încredere se reflectă şi în evoluţia locurilor de muncă, având în vedere că în sectorul privat numărul de locuri de muncă a crescut cu 4%. "Dacă nu exista perspectivă de viitor, nu cred că un om de afaceri se angaja să îşi mărească numărul de personal", a explicat Ghizdeanu.
În opinia sa, aceste elemente demonstrează faptul că avansul economiei este sustenabil şi se poate apropia de 5% în acest an. "Pe termen mediu, toate calculele conduc, inclusiv aţi văzut că se apropie şi Comisia Europeană, la pragul de 4%. Credem că rămânem mai mulţi ani pe palierul de 4%", a subliniat preşedintele CNP.
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 4,8% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, în Prognoza Preliminară de Toamnă, în condiţiile în care, în primăvară instituţia indica o creştere a PIB de 4,2%.
Pentru următorii trei ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la 4,3%, 4,5% şi, respectiv 4,7%. Pe de altă parte, instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2%.
Produsul intern brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 euro (35.928 lei) în 2016 la
10.587 euro (46.795 lei) în 2019.
Cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020. Aceeaşi tendinţă se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an.
În Prognoza preliminară de toamnă, CNP estimează investiţii în creştere în fiecare din următorii trei ani. Astfel, în 2016 formarea brută de capital urmează să se majoreze cu 5,3%, în 2017 cu 6,8%, în 2018 — cu 7,1% şi în 2019 — cu 7,5%.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%.
