Bugetul de pensii al României nu va reuşi să-i susţină pe cei care vor deveni pensionari peste 20-35 de ani. În prezent, aproape jumătate din participanţii la sistemul de pensii private obligatorii nu îşi plătesc contribuţiile lunare.
Cu toate că sistemul Pilonului II al pensiilor private obligatorii a fost lansat la nivel naţional în luna mai a anului 2008, doar 3,19 milioane de persoane din totalul de 6,12 milioane de participanţi şi-au plătit regulat, lună de lună, timp de şase ani, se arată într-un comunicat publicat, ieri, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care prezintă bilanţul contribuţiilor pe Pilonul II la mijlocul acestui an.
Cea mai gravă situaţie este cea a celor 190.000 de persoane înregistrate în sistem, dar care nu au avut nicio contribuţie virată în toţi aceşti ani.
Practic, din cei 6,12 milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii, doar jumătate îşi achită contribuţiile regulat. Asta înseamnă că cealaltă jumătate nu adună mare lucru în conturile deschise pentru pensia privată obligatorie. Mai mult, faptul că în contul contribuţiei la Pilonul II nu este virat procentul de 4% din contribuţia la pensia de stat înseamnă că acelui angajat nu i se plăteşte nici contribuţia la fondul public de pensii (Pilonul I).
Nu este greu să facem un exerciţiu de imaginaţie pentru a contura cum va arăta viitorul României peste 20-30 de ani.
Un studiu realizat anul trecut de cea mai mare bancă din sistem, BCR, arată că ţara noastră se situează printre primele cinci state din Uniunea Europeană, alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia, care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. „Mediana vârstei populaţiei totală va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011”, se arată în studiul citat.
În aceste condiţii, experţii BCR pledează pentru soluţii alternative de suplimentare a veniturilor populaţiei. „Completarea veniturilor la bătrâneţe din surse alternative devine astfel o necesitate majoră – pilonul 2 şi 3 al sistemului privat de pensii, fonduri de investiţii, depozite bancare clasice, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, acţiuni tranzacţionate pe o bursă de valori” – acestea ar fi alternativele enumerate de specialiştii băncii. Totuşi, nivelul culturii financiare a românilor este destul de redus, astfel încât puţini români se încumetă să investească la bursă sau în fonduri de investiţii, preferând mai degrabă depozitele bancare.
Deja bugetul ţării are momente când se confruntă cu dificultăţi în achitarea pensiilor. Chiar săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara că un risc al promulgării legii privind reducerea contribuţiilor sociale, propusă de premierul Victor Ponta, ar fi fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Şeful statului a sugerat că au mai fost „zile” în care nu se ştia de unde se vor lua fonduri pentru plata pensiilor.
