Sectorul viti-vinicol din România a atras peste 500 de milioane de euro în ultimii 10-12 ani, fiind unul dintre cele mai perfomante sectoare din agricultură, a declarat pentru AGERPRES Cornel Dicu, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
"Viticultura românească a atras peste 500 de milioane de euro din 2000 şi până în prezent bani care au mers în reconversie şi restructurarea plantaţiilor viticole şi în retehnologizare. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10-12 ani în sectorul vitivinicol reprezintă un reper pentru celelalte domenii din agricultură. Am beneficiat de fonduri de preaderare — Sapard şi Sapardul românesc — am pregătit industria cu tehnologii moderne, am armonizat instituţional, am adaptat legislaţia, iar în 2007 am intrat pregătiţi în Uniunea Europeană cu sectorul vitivinicol. Au urmat fondurile prin PNDR cu programele de reconversie şi restructurare a plantaţiilor viticole care au fost primite de sector cu acelaşi interes", a spus Dicu.
Acesta a precizat că aproape toate societăţile viticole din România cu prezenţă pe piaţa comunitară au plantaţii noi, cu soiuri autohtone de bună calitate.
"Aproape toate societăţile vitivinicole care sunt prezente în piaţă au plantaţii noi, cu soiuri autohtone, cu un potenţial deosebit în ceea ce priveşte calitatatea, dar şi cu clonele cele mai valoroase urmărite de investitori. Măsurile de reconversie şi retehnologizarea unităţilor s-au completat şi astfel, la ora actuală, nu mai există nicio unitate, un operator, să nu aibă plantaţii cu potenţial pe partea de calitate şi o cramă, un centru de vinificaţie modern care să permită producţii de vinuri de înaltă calitate", a explicat Dicu.
Potrivit acestuia, următoarea etapă importantă pentru sector este cea legată de promovare, atât pe piaţa internă cât şi externă.
"Urmează o etapă foarte importantă pentru vinul românesc, cea de promovare. Am făcut plantaţii, am făcut combinate de vinificaţie, am introdus tehnologii moderne, am obţinut vinuri de calitate şi calitatea va creşte pe măsură ce plantaţiile "îmbătrânesc", capătă nişte ani şi va urma etapa de promovare în UE, dar şi în ţări terţe. Cred că, în principal, trebuie să începem cu promovarea vinului pe plan naţional pentru că încă se mai fac afirmaţii referitoare la calitatea vinului românesc, că sunt făcute vinurile din pastile şi surcele. Sunt poveşti.
Tot ce găsim pe piaţa organizată sunt vinuri, într-adevăr pe diverse categorii de calitate, dar sunt vinuri, fie că pornesc de la un preţ de 5 lei, fie că sunt 50 de lei", a spus directorul MADR.
România a reuşit să planteze 35.000 de hectare cu viţă de vie prin programul de reconversie, cel mai mare ritm de reconversie din UE, fiind, poate, singura ţară care a reuşit să absoarbă în totalitate cele 42 de milioane de euro alocate anual, după integrarea în UE.
În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, şi pe locul 6 în UE din punct de vedere al producţiei.
"România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei şi în top 6 ca producţie. Suntem o ţară viticolă importantă cu o suprafaţă totală de aproape 200.000 de hectare chiar dacă structura nu este chiar cea mai fericită pentru că avem suprafeţe mici, cu mulţi interspecifici în patrimoniul viticol. În timp toate se vor aşeza şi cred că vom putea ocupa locul 5 în ceea ce priveşte producţia de vinuri de calitate, ca procent. Vinul reprezintă la ora actuală un brand naţional şi cred că ar trebui să aibă pe pecetea naţională un mănunchi de spice de grâu şi o carafă de vin sau un coş de struguri", a adăugat Dicu.
În ceea ce priveşte consumul de vin în România, acesta a înregistrat o creştere de la 24 la 27 de litri de vin în ultimii cinci ani, însă a rămas un consum social.
"Datele pe care le avem arată, în privinţa consumului, că a crescut în ultimii 5 ani de la 24 litri la 27 litri pe cap de locuitor, deşi cred că este ceva mai mare. Pentru că nu putem avea o evaluare corectă a producţiei obţinute an de an în condiţiile în care 50% provine din gospodăriile populaţiei. În România, există încă un consum social nu întreaga populaţie care adoră vinul îşi permite să cumpere de la hipermarket, există şi tradiţie şi obiceiul de consuma vin de buturugă sau de căpşunică pentru că este şi mai ieftin. Nu este o caracteristică principală creşterea cantitativă ci aceea calitativă. Vă dau un exemplu: cel mai mare consum de vin este în Luxemburg, dublu faţă de Franţa. De ce?
Pentru că aici este foarte dezvoltat turismul, este o ţară cu impozite mici cu trafic foarte mare, dar nu înseamnă că la ei consumul de cap de locuitor este mai mare decât în Franţa, dar se cumpără foarte mult din Luxemburg. România şi orice popor trebuie să îşi educe consumatorul pentru a consuma vin, nu este o băutură mai sănătoasă şi mai curată dintre băuturi. Nu există ţară cu producţie vitivinicolă care să nu lege turismul de vin, ele merg în paralel", a comentat Dicu.
Pentru anul 2015, estimările actuale arată că va fi o producţie bună de vin atât cantitativ cât şi calitativ, pentru că seceta a favorizat calitatea, iar ploile din iunie au permis o bună vegetaţie.
Potrivit primelor estimări cu privire la producţia din 2015, Italia ar urma să înregistreze în acest an o producţie de 48,8 milioane hectolitri, devansând Franţa (47,6 milioane hectolitri) şi Spania (36,6 milioane hectolitri). Urmează Germania cu 8,7 milioane hectolitri, Portugalia cu 6,7 milioane hectolitri şi România cu o producţie totală de 4,069 milioane de hectolitri, în creştere cu 6,1% comparativ cu cea de anul trecut.
