Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este, în acest an, de 7.738 euro, ceea ce înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană şi coboară două locuri, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor.
"Decalajul puterii de cumpărare se adânceşte. În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană şi coboară două locuri, până pe locul 33", arată studiul GfK Purchasing Power pentru România şi Europa 2023.
Chiar dacă nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă şi puternică din România se adânceşte. Bucureştiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile şi economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media naţională, potrivit sursei citate.
Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, cu un venit net disponibil de 7.836 euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.
În ansamblu, puterea de cumpărare a europenilor a crescut la 17.688 euro în 2023, însă există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa. Astfel, în timp ce Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg au un venit net mai mare decât restul Europei, puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina.
Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul european, arată documentul.
"În total, europenii au în jur de 12,1 miliarde de euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţă, mobilitate şi cumpărături de bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023", se precizează într-un comunicat GfK.
Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 euro, de aproape 3.9 ori mai mare decât media europeană, elveţienii au 49.592 euro disponibili pentru cheltuieli pe cap de locuitor, de aproape 2.8 ori media puterii de cumpărare europeană iar luxemburghezii au un venit net de 40.931 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai mult de 2.3 faţă de media europeană.
"Toate celelalte ţări din top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie - cu cel puţin 47% mai mare decat media europeană. Marele câştigător este Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în top 10, anul acesta a reuşit să urce patru locuri până pe locul şase. Cu 26.882 euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană", se menţionează în comunicat.
Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europeană. Acestea contrastează cu cele 26 de ţări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană.
La fel ca în anii precedenţi, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.
"Anul acesta, ţările europene au înregistrat din nou o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de aproape 6% în medie, dar acest lucru încă nu poate compensa pentru rata încă ridicată a inflaţiei. Totuşi, puterea de cumpărare nu evoluează la fel în toate ţările: de exemplu, în timp ce Irlanda urcă patru locuri, Marea Britanie, ţară învecinată, coboară trei locuri. Şi în cadrul aceleiaşi ţări au fost fluctuaţii, ca de exemplu în Cehia, unde rata puterii de cumpărare a variat considerabil acest an, sau în Polonia sau Franţa, unde este o diferenţă şi mai mare între regiunile cu putere de cumpărare mică şi cele cu putere de cumpărare mare. Totuşi, un trend oarecum pozitiv poate fi observat printre toate cele 42 de ţări. Cu toate că diferenţele sunt încă foarte mari în ceea ce priveşte potenţialul cheltuielilor, cel puţin diferenţa dintre puterile de cumpărare e mai mică", a explicat Tim Weber, expert în serviciile Geomarketing GfK.
Studiul "GfK Purchasing Power Europe 2023" este disponibil pentru 42 de ţări europene la niveluri regionale detaliate, cum ar fi municipalităţile şi codurile poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.
Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflaţie. Calculele se efectuează pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice, explică specialistul în GeoMarketing din GfK, Mirela Dogaru, notează Agerpres.
