Românii reuşesc să economisească lunar 41 de euro, iar 26% dintre aceştia îşi investesc economiile în aur sau alte metale preţioase, arată un barometru Erste Group privind posibilităţile de economisire în ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).
Ungurii economisesc 49 de euro, în timp ce austriecii şi-au majorat cu 7 euro sumele destinate economiilor lunare, până la 188 de euro, potrivit barometrului.
Conturile de economii şi asigurările de viaţă rămân principalele produse de economisire, în condiţiile în care persoanele care economisesc consideră prioritare accesul facil la fonduri şi un risc scăzut.
"Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii pentru al doilea an consecutiv. Austriecii şi-au majorat sumele economisite lunar cu 7 euro (la 188 euro), iar slovacii economisesc mai mult cu 6 euro faţă de anul trecut (96 euro). Croaţii (60 euro), românii (41 euro) şi ungurii (49 euro) şi-au menţinut economiile la acelaşi nivel, în timp ce cehii (75 euro) şi sârbii (35 euro) şi-au redus sumele puse deoparte cu 6 euro şi, respectiv, 1 euro comparativ cu 2013", potrivit unui comunicat al grupului financiar austriac, remis, miercuri, AGERPRES.
Cu toate că majoritatea populaţiei din ECE a reuşit să-şi menţină economiile la un nivel stabil, aproximativ jumătate dintre români, unguri, slovaci şi croaţi nu sunt mulţumiţi de sumele puse deoparte. Cel mai mare grad de insatisfacţie este înregistrat în Serbia, unde aproape două treimi din locuitori afirmă că nu sunt prea mulţumiţi sau nu sunt satisfăcuţi deloc de sumele economisite.
Această situaţie are drept cauză "dobânzile reduse comparativ cu anii precedenţi şi nivelul inflaţiei care reduce semnificativ sumele puse deoparte", arată Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group.
Persoanele care economisesc în toate statele din ECE pun bani deoparte pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situaţii neprevăzute, dar printre priorităţile populaţiei se numără şi rezervele pentru vârsta pensionarii sau achiziţiile mai mici şi mai mari. Asigurările de pensii susţinute de guvern sunt folosite de cehi în proporţie de 55% şi unguri în procentaj de 34%. Sârbii preferă asigurările de viaţă (9%), iar românii îşi investesc economiile în aur sau alte metale preţioase (26%).
Majoritatea populaţiei din ECE anticipează că dobânzile reduse la produsele de economisire şi investiţii se vor menţine în următorii cinci ani. O treime dintre croaţi şi români consideră că dobânzile vor continua să scadă.
Barometrul arată, de asemenea, că aproape o cincime dintre slovaci, cehi şi români şi-au făcut deja planuri de investiţii pe termen lung pentru a evita reducerea valorii economiilor lor. Aproape o treime dintre români şi croaţi au o atitudine pozitivă faţă de titluri, acţiuni, fonduri sau obligaţiuni. 14% dintre ungurii şi 12% dintre slovacii care şi-au făcut deja planuri pentru investiţiile viitoare şi-ar plasa banii în astfel de instrumente alternative.
Opiniile negative cu privire la investiţiile în titluri sau acţiuni sunt alimentate de aversiunea la risc şi lipsa încrederii. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenţii din ECE au o atitudine neutră în privinţa acestor investiţii.
În România, unde atitudinea faţă de titluri este pozitivă, 11% dintre respondenţi spun că nu au fonduri suficiente pentru asemenea investiţii.
