România nu îşi propune suficient de mult pentru combaterea şomajului în rândul romilor şi trebuie să prevadă în strategia naţională pentru integrarea romilor obiective şi calendare mai clare pentru soluţionarea problemelor care persistă în accesul la sistemul sanitar şi la locuinţe, notează raportul Comisiei Europene dat publicităţii miercuri. De asemenea, creşterea absorbţiei fondurilor UE ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România, întrucât multe din proiectele care răspund obiectivelor strategiei se bazează considerabil pe această sursă de finanţare, consideră CE.
Raportul CE evaluează strategia naţională a României de integrare a romilor din 2012, menţionând la un număr de patru capitole puncte bune şi deficienţe depistate.
În ceea ce priveşte educaţia, se menţionează că autorităţile române încurajează participarea copiilor romi la educaţia timpurie, precizând că acestea instruiesc mediatori şcolari şi pregătesc şi angajează profesori de limba romanes. De asemenea, se remarcă faptul că România a prevăzut locuri în licee şi universităţi pentru elevii şi studenţii romi, realizând o reţea de inspectori care fac parte din comunitatea romă. Abordarea în mod clar inclusivă şi combaterea explicită a segregării în şcoli sunt alte puncte bune la acest capitol pe care le menţionează CE.
Pe de altă parte, CE observă că strategia nu identifică obiective clare în ceea ce priveşte rata de participare a populaţiei rome la procesul educaţional şi nu este bazată pe probe adecvate. În plus, executivul comunitar apreciază că ar fi necesar să se stabilească o legătură clară a strategiei cu programele generale care vizează grupurile defavorizate şi infrastructura de educaţie.
În ceea ce priveşte situaţia forţei de muncă de etnie romă, CE notează că obiectivul strategiei de creştere a numărului de angajaţi în rândul romilor cu 60.000, dintre care 25.000 femei, nu este proporţional cu amploarea şomajului în această comunitate. Executivul comunitar menţionează în raport că este necesară mai multă atenţie în reducerea şomajului în rândul romilor, în special în cazul tinerilor, precum şi în dezvoltarea abilităţilor profesionale în aceste comunităţi. O altă recomandare este promovarea tranziţiei de la munca la negru la cea legală şi de la joburile pe termen scurt, la cele pe perioadă nedeterminată.
În plus, CE apreciază că obiectivul de creştere cu 25.000 a angajărilor în rândul femeilor rome nu este suficient reflectat în măsurile propuse în strategie. De asemenea, micro-regiunile dezavantajate şi caracterele segregate ar trebui abordate prin măsuri specifice. Nu în ultimul rând, acordarea de sprijin pentru migranţii romi care revin în ţară ar îmbunătăţi considerabil strategia, precizează raportul.
La capitolul sănătate, documentul menţionează la puncte tari identificarea provocărilor-cheie, respectiv lipsa personalului medical în zonele rurale şi lipsa asigurărilor de sănătate în rândul romilor, obiectivul de creştere a accesului romilor la serviciile de sănătate publică şi cel privind creşterea speranţei de viaţă a membrilor comunităţii, ca şi campaniile de prevenire a tuberculozei în comunităţile de romi şi cele de vaccinare a copiilor.
Pe de altă parte, CE recomandă stabilirea unor obiective cuantificabile şi dezvoltarea unui calendar mai clar pentru implementarea lor, precum şi consolidarea bugetului cu finanţări mai concrete, măsuri care ar face progresul realizat în sănătate să fie mai măsurabil. De asemenea, strategia ar beneficia de pe urma stabilirii unor măsuri concrete pentru a creşte numărul persoanelor cu asigurări de sănătate.
În ceea ce priveşte locuinţele pentru romi, documentul menţionează că există un număr de programe combinate, precum programul de construcţie a locuinţelor sociale sau cel de locuinţe sociale pentru comunităţile de romi.
Strategia nu abordează însă în mod adecvat accesul la locuinţe sociale, notează CE, menţionând şi în acest caz că trebuie stabilite obiective cuantificabile şi că un calendar mai clar pentru implementare, consolidarea bugetului cu noi finanţări specifice ar face ca măsurile să fie mai concrete şi progresul măsurabil. Strategia ar putea fi ameliorată prin identificarea acelor zone cu comunităţi extrem de sărace unde există oameni care nu figurează în registrele de stare civilă.
La capitolul utilizarea fondurilor europene, se notează în document ca factori pozitivi faptul că a existat un dialog limitat al autorităţilor centrale cu cele regionale şi locale în timpul pregătirii strategiei şi a planului de acţiune, precum şi consultarea societăţii civile. Nu în ultimul rând, CE apreciază că a fost acordată o atenţie specială situaţiei copiilor şi ridicării gradului de conştientizare asupra discriminării.
Raportul notează că România este unul dintre cele 12 state care au prevăzut în strategii alocarea de fonduri de la bugetele naţionale, UE sau din alte surse pentru măsuri dedicate integrării romilor. Totuşi, strategia nu reflectă o integrare abordată şi aceasta ar putea beneficia de pe urma stabilirii unor priorităţi clare, a unei legături mai strânse între obiective generale şi specifice, a propunerii unor direcţii clare de acţiune şi a descrierii clare a obiectivelor, responsabilităţilor, alocărilor bugetare, precum şi a stabilirii unui sistem solid de monitorizare şi evaluare.
În lumina faptului că autorităţile române se bazează considerabil pe fondurile structurale pentru a susţine proiectele care abordează priorităţile identificate, ameliorarea semnificativă a gradului de absorbţie ar trebui să reprezinte o prioritate, mai notează raportul.
Conform unei estimări a Consiliului Europei citată în raport, în România trăiesc aproximativ 1.850.000 de romi, care reprezintă 8,32% din populaţie.
