România este pe ultimul loc în indexul inovării la nivelul Uniunii Europene, existând o criză puternică în privinţa educaţiei şi inovării, a declarat preşedintele executiv al Platformei Comunităţilor Locale Riverane Dunării (CLDR), Sever Avram, într-o conferinţă de specialitate.
"Am semnalat că există o criză foarte puternică în privinţa educaţiei şi a inovării. România este pe ultimul loc în indexul inovării la nivelul Uniunii Europene. Este vorba de inovare în sensul că nu este implementată, înglobată în fluxuri productive sau în ceea ce se cheamă lanţuri valorice", a spus Avram.
El a precizat că, în acest moment, între statele aflate pe cursul superior şi pe cel inferior al Dunării există decalaje foarte mari.
"La capitolul finanţare, modificarea de atragere a finanţărilor şi investiţiilor impune neapărat o rapidă internaţionalizare a clusterelor pentru ca aceia care sunt partenerii potenţiali din Europa să capete încredere în noi. (...) Orizontul 2020 este un program foarte complex, dar este pentru o Europă cu o singură viteză or, în momentul acesta, cursul superior şi inferior al Dunării reprezintă decalaje foarte mari. Deci, era bine să fi avut un program numai pentru excelenţă în cercetare şi inovare, dar şi unul pentru noi, care suntem puţin mai în urmă. Acest lucru se prevede a fi schimbat din mers", a mai afirmat preşedintele Platformei Comunităţilor Locale Riverane Dunării.
Guvernul român ar trebui să se subsumeze obiectivului central al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) pentru a convinge partenerii că este motivat să se implice într-un număr de proiecte majore, proces care să conducă la formarea de companii şi organizaţii dunărene competitive şi auto-sustenabile, se arată într-un document al Grupului de Acţiune 'Dezvoltare Integrată: Dunăre-Marea Neagră' şi al Asociaţiei 'Comunităţile Locale Riverane Dunării", adoptat marţi, într-o conferinţă de specialitate.
"Guvernul Român ar trebui să se subsumeze obiectivului central SUERD pentru a convinge partenerii că este motivat să se implice într-un număr de proiecte majore şi flagship, proces care să conducă la formarea de companii şi organizaţii dunărene competitive şi auto-sustenabile. Actorii români din cadrul SUERD ar merita să se consacre mai mult nu doar unor branduri zonale şi subregionale, ci să vizeze şi o participare pro-activă şi cât mai rapidă la brandul înalt calitativ dunărean, propus în cadrul Raportului", se arată în document.
Potrivit acestuia, punerea bazelor, în curând, a unui Open Space la nivel dunărean ar trebui să înceapă cu o atitudine pro-activă şi dinamică a stakeholderilor şi actorilor din sectorul privat fără de care nu poate fi concepută o renaştere industrială şi intelectuală a României.
"Sunt vitale mult mai multe eforturi şi stimulente pentru cooperarea transfrontalieră, însă aceasta implică întărirea unei coordonări de tip colaborativ şi schimbarea din temelii a mentalităţilor actuale prin politici de formare de educaţie alternativă. În condiţiile concurenţiale şi ale globalizării galopante cu care se confruntă nu doar România, ci întreaga Uniune Europeană, protagoniştii aplicării SUERD ar merita să se concentreze pe un proiect comun transformativ, de anvergură, bazat în primul rând pe ceea ce recent Ministrul Dezvoltării Regionale din România a denumit 'noua etică a responsabilităţii', singura capabilă să nu ne conducă în această regiune către 'o nouă formă de egoism şi barbarie'", precizează documentul citat.
Absenţa încrederii într-o cooperare autentică în zonele transfrontaliere şi lipsa de complementaritate între diversele zone chemate să colaboreze obligă la identificarea unor soluţii alternative, potrivit documentului, adaptate condiţiilor specifice, mai ales în perimetrul dintre România, Bulgaria şi Serbia, pe viitor şi Republica Moldova.
"Din acest punct de vedere, este necesară instituţionalizarea unui mecanism de cooperare mult mai ferm şi mai decis — de tipul celei propuse de CLDR şi de Danubius Academic Consortium sub numele de „Comunitatea Dunăreană de Practici in favoarea Inovării”, în care principalii decidenţi pro-activi, în special din Viena şi Baden Wurttemberg, să poată ele juca rolul de iniţiator şi catalizator, în mod direct şi cât mai nebirocratic", precizează sursa citată.
Lipsa de coordonare a sistemului de educaţie cu cererea şi oferta, precum şi a corelării cu procesele de dezvoltare-inovare şi antreprenoriat, spune documentul adoptat, impun adoptarea prin consultare cu mediul privat a unor politici şi reforme urgente spre a se introduce şi aprofunda modelul german al educaţiei duale şi acela al inovării integrale în universităţi şi centrele de cercetare.
"Dificultăţile majore în atragerea şi menţinerea investiţiilor strategice în zonele care vizează reindustrializarea în baza specializărilor regionale inteligente impun crearea şi sprijinirea unor mecanisme, în special în sistem PPP (parteneriat public privat — n. r.), care să conducă la înfiinţarea de Centre de Transfer regionale puternice şi la absorbţia finanţărilor majore, în special din cadrul Planului de Investiţii Strategice Juncker", mai arată documentul.
Grupul de Acţiune „Dezvoltare Integrată: Dunăre-Marea Neagră”, împreună cu Asociaţia CLDR (Comunităţilor Locale Riverane Dunării), a organizat, marţi, o Consultare de Lucru Extinsă privind SUERD.
