Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, vede o înăsprire a politicii monetare mai devreme decât s-a preconizat anterior, în condiţiile în care inflaţia a revenit după prima scădere a preţurilor de consum de la căderea comunismului, transmite Bloomberg.
Majorarea cererii interne a stimulat ritmul de creştere al economiei României, unul dintre cele mai rapide din Uniunea Europeană, şi ar putea compensa complet efectele deflaţioniste ale celor mai recente reduceri de taxe adoptate de Guvern, a afirmat Mugur Isărescu într-un interviu publicat miercuri de Bloomberg.
Primul răspuns al BNR la revenirea preţurilor de consum va viza îngustarea coridorului de dobândă folosit pentru gestionarea lichidităţilor, şi acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta, a explicat şeful BNR.
"Intenţionăm să reacţionăm mai rapid, dar nu prin modificarea dobânzii de politică monetară. După modificarea coridorului de dobândă, poate va urma dobânda de politică monetară", a explicat guvernatorul BNR.
În prezent, Banca Naţională a României se confruntă pe de o parte cu efectul a ceea ce el numeşte declinul temporar al preţurilor, determinat de reducerea TVA, care ar putea face dificilă atingerea obiectivelor instituţiei anul viitor, iar pe de altă parte cu provocările legate de alegerile generale programate anul acesta şi ameninţările privind supraîncălzirea economiei din cauza politicii fiscale a Guvernului.
Moneda naţională a depăşit evoluţia altor monede din state în curs de dezvoltare, afectate de încetinirea economiei chineze şi recesiunile din Rusia şi Brazilia. Leul s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro în 2016, a treia cea mai bună performanţă din indicele Bloomberg care analizează evoluţia a 24 de monede din economiile emergente, dar vin spatele forintului maghiar.
Moneda României se tranzacţionează "mai mult sau mai puţin" la valoarea corectă, susţine Isărescu. Ca parte a eforturilor de a adera la zona euro până în 2019, BNR s-a angajat să relaxeze cerinţele privind rezervele băncilor la nivelul din UE, însă următoarea rundă a reducerilor ar putea fi amânată până în 2017 din cauza politicii fiscale mai relaxate înaintea alegerilor.
"Nu aş putea spune de exemplu că este obligatoriu să avem o nouă fereastră de oportunitate anul acesta", pentru a reduce rezervele, a declarat guvernatorul BNR.
Creşterea economiei României a accelerat în trimestrul patru din 2015 la 3,7%, de la 3,6% în precedentele trei luni. BNR a modificat recent la 1,4% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de previziunea anterioară, de 1,1%. Pentru 2017, Banca Naţională a prognozat o inflaţie de 3,4%, la finele anului. Indicele preţurilor de consum a fost de—2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 şi inflaţia va începe să crească după a doua jumătate a anului, estimează BNR.
Creşterea inflaţiei şi majorarea consumului au provocat temeri privind supraîncălzirea economiei. Deşi acest scenariu nu se va materializa probabil anul acesta, este o posibilitate în 2017, a declarat Isărescu. PIB-ul ar putea creşte în 2016 cu peste 4%, conform guvernatorului, care nu a făcut estimări dincolo de acest an.
Cheltuielile guvernamentale, care au depăşit 2% din PIB în decembrie, au creat "o provocare reală" pentru autorităţi, a precizat şeful BNR. În prezent, Banca Centrală este în favoarea altor instrumente decât operaţiunile reverse-repo pentru a absoarbe lichidităţile în exces apărute în timpul ultimelor două luni, a explicat guvernatorul BNR.
O altă problemă care ar putea afecta stabilitatea băncilor este proiectul legii privind darea în plată. Isărescu şi-a exprimat speranţa că acest proiect va fi amendat pentru a beneficia de el doar cei care se confruntă cu dificultăţi la achitarea împrumuturilor ipotecare, iar impactul asupra creditării va fi limitat.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în 5 februarie, menţinerea dobânzii cheie la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. "Considerăm că nivelul unde ne aflăm noi în acest moment cu dobânda, suntem bine situaţi pentru orice fel de evoluţii în viitor. Nici un nivel prea ridicat, nici prea scăzut", a concluzionat guvernatorul BNR.
