China este al şaptelea partener comercial al României, iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, maşini şi echipamente electrice direct din această ţară, potrivit estimărilor analiştilor KeysFin, informează Agerpres.
"În ciuda efectelor economice majore în cazul Chinei, semnificative la nivel global şi local, nu considerăm că momentan se impune să luăm în calcul un scenariu alarmist. Există experienţe asemănătoare anterioare (SARS sau ZIKA), aşa că e important să reamintim că, atunci când se va limita răspândirea virusului, lucrurile vor reveni, gradual la normal şi în regiunile puternic afectate, iar normalizarea situaţiei va duce la reaprinderea cererii globale de produse chinezeşti. Cu toate acestea, faptul că multe companii internaţionale se bazează exclusiv pe China pentru lanţul de producţie ar trebui să le ridice semne de întrebare şi să le facă să regândească planuri de business în eventualitatea altor situaţii neprevăzute care pot apărea pe viitor. Pe plan local, impactul direct imediat nu este unul de amploare tocmai pentru că importurile principalelor categorii de produse nu vin de aici, iar, în ceea ce priveşte exporturile, acestea au o valoare suficient de mică ca stoparea sau diminuarea acestora să nu producă efecte imediate", susţine Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul dintre furnizorii de soluţii de business information din România.
China, a cincea sursă de importuri directe ale României
Analiştii susţin că impactul la nivelul economiei va fi direct proporţional cu perioada necesară contenţiei virusului.
Datele prezentate de KeysFin arată că valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi China a înregistrat o creştere de 13,7% comparativ cu anul 2017 şi s-a dublat faţă de 2008, depăşind 5,1 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
"Valoarea importurilor din China reprezintă doar 5,3% din totalul importurilor româneşti. China este totuşi a cincea sursă de importuri directe ale României, valoarea acestora crescând cu 16% faţă de 2017 şi cu 83% faţă de 2008, la 4,4 miliarde de euro în 2018. Pe categorii de produse, primul loc în topul importurilor româneşti din China este ocupat de maşini, aparate şi echipamente electrice şi dispozitive mecanice. Acestea au însumat 2,3 miliarde de euro în 2018 - reprezentând 52% din totalul importurilor din China. În clasament urmează categoria metalelor comune (fontă, fier şi oţel) şi articole din acestea, în valoare de 365 milioane de euro, reprezentând 8% din totalul importurilor de produse chinezeşti. Pe locul trei în top se regăsesc materialele textile, în valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din totalul importurilor din China. Pe locurile patru şi cinci urmează mărfurile (mobilă şi jucării) şi produse diverse, cu un total de 260 milioane de euro, şi, în cele din urmă, instrumentele şi aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, a căror valoare se ridică la 234 milioane de euro (5%)", arată analiza citată.
De cealaltă parte, cele mai scăzute valori ale importurilor din China, potrivit Institutului Naţional de Statistică, s-au înregistrat în 2018 la produsele vegetale (fructe, seminţe, cafea, legume), în valoare de 12 milioane de euro, reprezentând doar 0,3% din totalul importurilor de origine chineză, animale şi produse animale (peşte, lactate şi carne), în valoare de 2,4 milioane de euro, însemnând 0,1% din acelaşi total şi grăsimi şi uleiuri, doar 1,5 milioane de euro (0,03%).
România a raportat în 2018 cel mai mare deficit comercial faţă de China de dinainte de criză, de 3,7 miliarde de euro, depăşind chiar vârful din 2008, de 2,6 miliarde de euro. Acesta a crescut cu 20% în comparaţie cu 2017 şi s-a majorat cu 63% raportat la 2008.
Maşinile, aparatele, echipamentele electrice şi dispozitivele mecanice, cele mai exportate
China reprezintă a 20-a piaţă de desfacere pentru ţara noastră, cu o valoare totală a exporturilor de 746 milioane de euro în 2018. Ca dinamică, potrivit analiştilor KeysFin, avansul depăşeşte 360% în comparaţie cu anul 2008.
"Cele mai exportate produse de afacerile româneşti sunt maşini, aparate, echipamente electrice şi dispozitive mecanice (inclusiv turbine, motoare), în valoare de 328 milioane de euro, reprezentând 44% din totalul exporturilor către China. Pe locul doi regăsim produse din lemn, exclusiv mobilier, în valoare de 146 milioane de euro, însemnând 20% din totalul articolelor exportate către China, iar pe locul trei instrumentele şi aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, în valoare de 57,6 milioane de euro, constituind 8%. Locurile patru şi cinci sunt ocupate, în această ordine, de materialele plastice şi din cauciuc, în valoare de 50,4 milioane de euro şi 7% din total şi respectiv metalele comune (cupru, fontă, fier, oţel, aluminiu) şi articole din acestea, în valoare de 44 milioane de euro şi 6% din total", susţin analiştii KeysFin.
Dintre cele peste 2.200 de companii cu acţionariat chinez, 2.120 au pondere directă, majoritară, de peste 50%, potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finanţelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitorii chinezi a depăşit 1,3 miliarde de lei în anul 2018.
Principalele sectoare cu investiţii directe majoritare chineze, grupate după cifra de afaceri sunt: comerţul (810 milioane de lei, 62%), industria prelucrătoare (413 milioane de lei, 31%) şi hoteluri şi restaurante (45 de milioane de lei şi 3% din total).
Cei mai mulţi investitori chinezi din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureştiul conduce cu o cifră de afaceri de 470 de milioane de lei, care constituie 36% din total, fiind urmat de judeţele Hunedoara, cu cifra de afaceri de 404 milioane de lei şi 31% din total, şi, pe locul 3, Ilfov, cu 233 milioane de lei de lei şi 18% din total.
Cu toate acestea, China nu se numără printre cei mai mari investitori străini direcţi din România, iar valoarea investiţiilor chineze a fost mai mică de 100 de milioane de euro în 2018, potrivit metodologiei Băncii Naţionale a României (BNR).
Potrivit analiştilor KeysFin, impactul indirect poate deveni major, în pofida faptului că relaţiile comerciale sau investiţiile străine directe par să fie limitate şi să protejeze România din punct de vedere economic.
Managerii caută alternative fiabile pentru furnizorii chinezi
China este a doua economie a lumii şi contribuie cu 20% la PIB-ul global, iar perturbările la nivelul lanţului de producţie şi distribuţie sunt inevitabile. Deja peste 90% dintre cele mai mari 1.000 de companii americane au anunţat impact direct pe lanţul de aprovizionare.
"Odată afectat canalul de distribuţie, managerii caută alternative fiabile pentru furnizorii chinezi şi se uită la companii din Brazilia, Mexic, India, Chile sau Columbia pentru electronice, materiale plastice sau îmbrăcăminte", spun analiştii.
Un efect imediat s-a resimţit asupra Bursei de la Bucureşti al cărei rulaj a scăzut în ultimele zile, în contextul în care bursele europene majore şi cele americane au înregistrat scăderi pe linie, din cauza temerilor investitorilor legate de impactul coronavirusului.
Mai mult, până acum au fost anulate mai multe evenimente internaţionale, precum Mobile World Congress, eveniment de amploare globală la care urmau să participe mai multe companii de IT din România.
Pe de altă parte, analiza KeysFin menţionează că economia chineză decelera de dinainte de epidemie, de la 7% în 2017, la 6,1% în 2019, estimând că impactul economic al coronavirusului (COVID-19) va fi direct proporţional cu perioada şi geografia răspândirii virusului, cel mai probabil urmând să fie cuprins între 3 şi 5 puncte procentuale.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au în structura acţionariatului o participaţie chineză directă, majoritară (peste 50%). Datele au fost extrase în februarie 2020.
