Afacerile din sectorul producţiei de cosmetice din România s-au dublat între 2013 şi 2017, la peste 100 de milioane de euro, iar datele preliminare din 2018 indică depăşirea pragului de 120 de milioane de euro. Extinderea gamei de produse şi publicitatea susţinută s-au pliat excelent pe trendul de creştere economică şi pe diversificarea obiceiurilor de consum, arată rezultatele unui studiu realizat de KeysFin.
Cifra de afaceri a producătorilor locali de cosmetice a crescut cu 11% faţă de 2016 respectiv cu 108.5% faţă de 2013, la 104,8 milioane de euro în 2017. Şi comerţul cu cosmetice (coduri CAEN 4645 & 4775) a înregistrat un ritm susţinut, avansând cu peste 4% faţă de 2016 şi cu 35,4% faţă de 2013, la aproape 1,5 miliarde de euro în 2017. Analiza KeysFin indică, pe ansamblu, un business ce se apropie semnificativ de 2 miliarde de euro în 2019, incluzînd atât producţia cât şi comercializarea de cosmetice.
Evoluţia semnificativă a pieţei trebuie pusă în legătură directă şi cu importurile de produse cosmetice, care au crescut cu 9,7% faţă de anul 2017 şi au fost cu 102% mai mari decât în 2010, la 525,5 milioane de euro în 2018. Pe subcomponente, companiile au importat în principal produse de înfrumuseţare sau de machiaj (35% din total în 2018), urmate de parfumuri, produsele de igienă corporală şi cele de îngrijire a părului.
La capitolul exporturi, performanţa sectorului este una semnificativă, raportat la nivelul de acum 7 ani. Astfel, datele financiare arată că exporturile de cosmetice din România au avansat cu 276% faţă de 2010, la 327,5 milioane de euro în 2018. Faţă de 2017, exporturile de cosmetice au scăzut însă uşor, cu 1,3% faţă de 2017. Companiile româneşti au exportat cel mai mult produse de îngrijire a părului (70% din totalul exporturilor de cosmetice în 2018) urmate de cele de igienă corporală, înfrumuseţare sau machiaj şi parfumuri.
Importurile de produse cosmetice au crescut cu 9,7% faţă de anul 2017 şi au fost cu 102% mai mari decât în 2010, la 525,5 milioane de euro în 2018. Pe subcomponente, companiile au importat în principal produse de înfrumuseţare sau de machiaj (35% din total în 2018), urmat de parfumuri, igienă corporală şi de produsele de îngrijire a părului. Pe ansamblu, deficitul comercial al pieţei de produse cosmetice a crescut cu 34,5% în 2018 faţă de 2017, la 198 milioane de euro, fiind cu 14,6% mai mare faţă de 2010.
Farmec, în prim-plan
FARMEC SA este cel mai importat jucător din piaţă, judecând după cifra de afaceri. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 46,9 milioane de euro, care reprezintă 45% din totalul pieţei.
În topul producătorilor de cosmetice, locul secund este ocupat de DETERGENŢI SA, companie deţinută indirect via PROCTER & GAMBLE MARKETING ROMANIA SRL de o subsidiară a americanilor de la The Procter&Gamble Company, cu o cifră de afaceri de 22,1 milioane de euro în 2017 (21% din totalul pieţei). Locul trei este ocupat de PAPILLON LABORATOIRES COSMETIQUES SRL, companie controlată de ciprioţii de la MIRALON HOLDINGS LIMITED cu afaceri de 11,8 milioane de euro în 2017 (11% din total). Clasamentul este completat de două firme cu capital 100% românesc, AIS PHARMA SRL şi GEROCOSSEN SRL, ambele companii cu capital 100% românesc.
În ceea ce priveşte comerţul cu cosmetice, cele mai mari afaceri pe codul CAEN 4775 le-a raportat în 2017,INTERBRANDS MARKETING & DISTRIBUTION SRL, cu 187,4 milioane euro. Compania, ce deţine aproape 16% din totalul pieţei, este controlată în proproţie de peste 90% de ciprioţii de la HOLSON HOLDINGS LIMITED. În top urmează L'OREAL ROMANIA SRL, parte a grupului francez cu acelaşi nume, cu afaceri de 80,9 milioane euro, şi SARANTIS ROMANIA S.A., controlată tot de investitori din Cipru prin GR SARANTIS CYPRUS LIMITED, companie care a raportat o cifră de afaceri de 65,3 milioane euro.
Pe codul CAEN 4645, DM DROGERIE MARKT SRL, controlată de DM DROGERIE MARKT GMBH din Austria, MILLENIUM PRO DESIGN SRL, deţinută majoritar de investitori locali şi SEPHORA COSMETICS ROMANIA S.A (controlată de SEPHORA CYPRUS LIMITED) sunt principalii jucători din piaţă.
Analiza Keysfin arată că, din punct de vedere regional, cele mai mari afaceri, aproape 70% din total, au fost realizat de firmele din judeţul Cluj. Topul este completat de companiile din Bucureşti, Prahova, Timiş şi Sibiu. Împreună primele 5 judeţe au înregistrat 98% din cifra de afaceri totală a producătorilor de cosmetice.
Judecând din punct de vedere al profitabilităţii, datele vin să susţină evoluţia semnificativă a acestui sector. Dintre cele 145 de companii producătoare de cosmetice analizate, 73 au înregistrat profit, 52 au avut pierdere restul înregistrând un rezultat nul. Rezultatul net a crescut cu 2% faţă de 2016 şi este cu 163% peste nivelul din 2013 la 7,8 milioane de euro în 2017. Datoriile comerciale ale producătorilor de cosmetice au reprezentat 50% din total, ceea ce indică o dependenţă crescută de creditul furnizor, mult peste media economiei din 2017 de 32%.
În ceea ce priveşte comerţul cu cosmetice, dintre cele 1.960 de companii analizate, 949 au înregistrat profit, 725 au avut pierdere restul înregistrând un rezultat nul. Rezultatul net a scăzut marginal faţă de 2016 însă este cu peste 210% peste nivelul din 2013, la 71,1 milioane de euro în 2017. Datoriile comerciale ale comercianţilor de cosmetice au reprezentat 43,7% respectiv 38,5% ceea ce indică o dependenţă mai redusă de creditul furnizor, însă rămâne peste media economiei din 2017 de 32%.
Un sector cu 14.000 de angajaţi
Pe ansamblu, sectorul cosmeticelor din România angaja, în 2017, aproape 14.000 de angajaţi, cei mai mulţi în sectorul comerţului. Dacă producătorii raportau 1654 de angajaţi, cu 6,4% peste nivelul din 2016 şi cu aproape 50% faţă de 2013, comercianţii de cosmetice aveau 12.100 de angajaţi de angajaţi în 2017, mai mulţi cu 44,5% faţă de anul 2013. Analiza KeysFin arată, totodată, că, în sectorul de producţie, costul cu forţa de muncă a crescut cu 6% la 14,3 mii de euro per angajat în timp ce productivitatea a avansat cu 5% la 63 de mii de euro în 2017. În cazul comerţului, datele financiare din 2017 indică cel mai scăzut raport între cost şi productivitate, de doar 7,8%, la polul opus avem producţia cu un nivel al costului per angajat de 22,6% din productivitatea medie.
