Persoanele care au fost afectate de fraude financiare suferă de probleme majore de sănătate fizică şi psihologică. Acest lucru reiese dintr-un studiu al fundaţiei Finsalud, care a analizat starea de sănătate a 188 de persoane din Spania afectate de diverse escrocherii financiare şi ale cărui rezultate au fost prezentate la sediul Comitetului Economic şi Social European (CESE) la Bruxelles, informează EFE şi site-ul eesc.europa.eu.
"Sănătatea fizică este în mod clar mai precară, predomină diagnosticul psihiatric şi problemele de somn sunt foarte mari" în aceste cazuri, a rezumat pentru EFE Maria Victoria Zunzunegui, profesor la Şcoala de sănătate publică de la Universitatea din Montreal (Canada), care a condus studiul. Cercetătoarea spaniolă a subliniat că aceste trei aspecte sunt "indicatori principali că ceva se întâmplă cu aceşti oameni".
Studiul a relevat faptul că 85% dintre cei care au fost fraudaţi şi nu au primit compensaţii financiare îşi descriu starea generală de sănătate ca fiind "proastă sau foarte proastă". Cifra este ceva mai mică în rândul respondenţilor care au primit o compensaţie economică (54%) sau al celor cu împrumuturi ipotecare multivalutare (66%).
Studiul, realizat pe voluntari din Madrid şi Castilla şi Leon între iulie 2015 şi iulie 2016, sugerează de asemenea că proporţia persoanelor care au nevoie de monitorizare psihologică este de peste 75%, indiferent de tipul de fraudă suferit.
Zunzunegui a explicat că biomarkerii analizaţi pe parcursul anchetei a scos în evidenţă probleme de stres, vinovăţie şi conflict în familie ca principali factori de nelinişte în rândul respondenţilor.
Conform cercetării, fraudele financiare sunt un nou factor de risc pentru sănătatea populaţiei şi prevalenţa acestora trebuie să fie stabilită la nivel european. Autoarea a subliniat că acesta este un studiu pilot şi a cerut să se transmită biroului de statistici al UE, Eurostat, o cerere "pentru a include întrebări cu privire la fraude financiare în anchetele sale de sănătate la nivel european" şi, prin urmare, să fie în măsură să colecteze informaţii de la mai mulţi oameni în vederea unei analize suplimentare.
În cazul în care concluziile acestui studiu se confirmă, persoanele afectate ar trebui să primească îngrijire medicală şi psihologică, în plus faţă de compensare economică. De asemenea, sunt necesare studii longitudinale pentru a stabili mecanismele prin care fraudele financiare conduc la deteriorarea sănătăţii fizice, provocând inclusiv inflamaţii şi boli cronice (hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare şi cerebrovasculare).
Potrivit preşedintei Asociaţiei Utilizatorilor Financiari (ASUFIN), Patricia Suarez, scopul prezentării studiului în faţa CESE este conştientizarea de către instituţiile europene a faptului că practicile bancare proaste au impact asupra sănătăţii populaţiei.
