Industria agroalimentară din România consideră că o scădere a preţului la raft cu 5% ar fi de "bun simţ", după o eventuală reducere sau eliminare a taxelor impuse de retaileri producătorilor români, varianta ideală fiind perceperea unei taxe unice şi reale pentru listarea în marile lanţuri de magazine.
"Taxe de deschidere magazin, taxe notariale, taxe de aşezare la raft, taxe de publicitate, de apariţie în acele pliante... toate lucrurile astea nu fac altceva decât, pe de o parte, pentru produsele româneşti din industria agroalimentară românească, să fie un preţ la raft mai mare comparativ cu marca proprie a magazinului. (...) Dacă ar fi eliminate aceste taxe, s-ar constata de fapt o aşezare a principiilor normale de comerţ între vânzător şi cumpărător. Noi, cei din industria agroalimentară românească, estimăm că preţul la raft va scădea nu foarte mult, pentru că plaja în care adaosul comercial al supermarketului, de la 5,5 lei până la 12 lei, de exemplu, va trebui să scadă nemaiexistând acel instrument de refacturare, acele prestări de servicii care de fapt nu au nicio legătură cu actul de comerţ în sine. O scădere de 5% a preţului la raft ar fi de bun simţ", a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru.
Totodată, Asociaţia Română a Cărnii (ARC) sprijină campania de reducere a taxelor de raft, însă ea trebuie privită doar ca un parteneriat între producători şi marile lanţuri de magazine.
"Campania de reducere a taxelor de raft este binevenită, dar trebuie privită ca un parteneriat bine construit pe baze reale între producători şi marile lanţuri de magazine. Noi trebui să fim parteneri cu toţi jucătorii de pe piaţa din România atât în relaţia dintre producători, cât şi cu marile lanţuri de magazine", a spus directorul executiv al ARC, Vladimir Mănăstireanu.
În acest context, se doreşte perceperea unei taxe unitare pentru listarea în marile lanţuri de magazine, dar care să nu includă toate taxele actuale.
"Absolut toţi producătorii români vor să se listeze în marile lanţuri de magazine, pentru că sunt volume mari de vânzări şi o marjă de profit vine din acest tip de comerţ. Pe lângă comerţul tradiţional, acesta poate să reprezinte şi peste 50% din cifra de afaceri a unui producător, însă trebuie să recunoaştem că există taxe foarte mari practicate de magazine şi ele trebuie să fie reale, atât din punct de vedere al celor care cumpără marfa din raft, cât şi al producătorului. Suntem de acord cu perceperea unei taxe unitare pentru listare, dar nu exagerată, pentru că până la urmă diferenţa de calitate, de produs şi de marcă o face cumpărătorul. Ideal ar fi o taxă unică, reală, dar există pericolul ca ea să includă toate taxele actuale care se percepeau la încheierea unui contract. Sunt de acord că numai dialogul şi statul la masa tratativelor între producători şi supermarketuri pot duce la o soluţie convenabilă ambelor părţi", a mai spus Mănăstireanu.
Publicaţia "Revista industria cărnii' a organizat, joi, Congresul Industria Cărnii, un eveniment la care au fost invitaţi reprezentanţi guvernamentali, ai organizaţiilor din industria cărnii şi producătorilor din domeniu.
Congresul a beneficiat de o tematică variată şi realistă, axată în special pe vulnerabilităţile şi oportunităţile sectorului cărnii din România, accentul fiind pus pe măsurile necesare a fi luate pentru protejarea producătorilor români din domeniul cărnii, constituirea unui grup de lucru comun (organizaţii profesionale — MADR) în vederea sprijinirii producătorilor şi procesatorilor autohtoni.
