Numărul de salariaţi cu studii generale a crescut cu 8,5% în 2016, la peste 750.000 contracte de muncă, al celor cu studii medii şi postliceale a urcat cu 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de muncă, iar al celor cu studii superioare a scăzut cu 11,5%, coborând la circa 950.000 de salariaţi, arată datele unui studiu cu privire la dinamica forţei de muncă, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
Potrivit patronatului, aceste evoluţii au generat, practic, o reducere a diferenţei între ponderea salariaţilor cu studii superioare şi cea a salariaţilor cu studii medii, în total forţă de muncă, de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indică o "îngrijorătoare" tendinţă de egalizare la nivelul acestor două categorii de salariaţi.
"Analizând mai în detaliu cauzele acestui decalaj, constatăm că principalele segmente grupe de ocupaţii pentru care s-au înregistrat creşteri ale numărului de contracte individuale de muncă (CIM) în perioada 2015 — 2016 au fost cele cu calificare mai redusă, respectiv: muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (+48.603 CIM), lucrători în domeniul vânzărilor (+26.198 CIM) şi conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (+22.294 CIM). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost înregistrate la nivelul grupelor de ocupaţii cu nivel ridicat de calificare, respectiv: specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei (-25.992 CIM), specialişti în domeniul sănătăţii (-8.371 CIM) şi conducători în domeniul administrativ şi comercial (-8.110 CIM)", se spune în comunicat.
PIAROM menţionează că există şi creşteri în zona forţei de muncă cu nivel înalt de calificare, cum ar fi specialişti în tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (+13.171 CIM), însă aceste evoluţii au mai degrabă un caracter regional.
"O a doua concluzie preliminară se referă la corelarea structurii absolvenţilor unităţilor de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii. Luând drept exemplu învăţământul profesional, constatăm că principalele trei calificări profesionale vor fi, în anul 2017, cele de mecanic auto (4.726 absolvenţi), confecţioner produse textile (1.593 absolvenţi) şi ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1.345 absolvenţi). Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenţi, prin raportare la cei circa 26.000 de mecanici auto care figurează în Registrul de evidenţă al salariaţilor, constatăm un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce relevă faptul că, per medie naţională, numărul de absolvenţi este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieţei, chiar şi în condiţiile în care luăm în considerare compatibilităţile cu alte calificări şi posibilităţile de reconversie profesională", arată PIAROM.
Referitor la nomenclatorul Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), PIAROM apreciază că acesta ar trebui să facă obiectul unei reorganizări la nivel de cod COR.
"În ceea ce priveşte salarizarea, o tendinţă îngrijorătoare o constituie creşterea ponderii salariaţilor aflaţi în zona salariului minim în total forţă de muncă. Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariaţi s-a triplat în perioada 2010 — 2014, fără a depăşi însă nivelul de 15%. La nivelul anului 2016, însă, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de muncă, ceea ce corespunde unui număr de 2,07 milioane CIM. Această creştere accelerată s-a datorat majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendinţă de egalizare a salariilor de încadrare în zona de minim", susţine PIAROM.
Patronatul precizează că o altă problemă cu care continuă să se confrunte România este slaba acoperire a populaţiei active cu contracte individuale de muncă, situaţie accentuată mai ales la nivelul anumitor judeţe, în contextul dezechilibrelor regionale. Alte dezechilibre regionale se manifestă şi în ceea ce priveşte distribuţia specialiştilor.
Patronatul precizează că, în luna noiembrie 2016, a lansat primul studiu privind structura forţei de muncă din România pe regiuni de dezvoltare, aferent anului 2015, iar în prezent se află în curs de elaborare a studiului aferent anului 2016. Prin acest studiu îşi propune să aducă în atenţia companiilor cu capital autohton, a opiniei publice, dar şi a autorităţilor, o serie de indicatori mai puţin cunoscuţi privind salarizarea, dinamica şi structura forţei de muncă din România, despre care apreciază că sunt necesar a fi luaţi în considerare în proiectarea şi implementarea oricărei politici publice cu impact asupra mediului de afaceri şi dezvoltării regionale.
