Situaţia sistemului german de pensii, bazat pe redistribuirea contribuţiei salariaţilor („pay as you go“), va deveni disperată abia în 2060. Totuşi, deja este solicitată prelungirea perioadei de muncă, potrivit unui studiu al Fundaţiei Bertelsmann, citat de La Tribune.
Studiul Fundaţiei Bertelsmann relansează ideea stabilirii vârstei de pensionare la 69 de ani în Germania. Este o provocare care ar putea să nu fie evitată în campania electorală din acest an din Germania, potrivit La Tribune.
Ideea a fost propusă încă din 2011, de consiliul celor „cei cinci înţelepţi“ economişti, sfetnici ai guvernului federal german. „Sfidarea demografică este considerabilă, mai ales din cauza natalităţii foarte slabe, înregistrată dincolo de Rhin, de decenii“, scrie comentatorul La Tribune.
Nici forţa de muncă importată, nici creşterea salariilor şi nici creşterea de productivitate nu par în măsură să corijeze evoluţia sistemului.
Situaţia se va înrăutăţi odată ce generaţiile de după 1955 vor ajunge la vârsta pensionării, relevă studiul.
Pentru ca lucrurile să nu stea în 2060 mult mai rău ca acum, ar trebui crescută contribuţia la fondul de pensii de la 19,3% la 27,2% din salariu.
Fundaţia Bertelsmann recomandă creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă feminine. „Femeile germane de până la 54 de ani sunt mult mai şcolite decât bărbaţii, dar muncesc mai puţin“, scrie La Tribune, citând studiul fundaţiei.
Dar se va ajunge tot la creşterea vârstei de pensionare.
În 2005 a fost acceptată politic creşterea de la 65 la 67 de ani, progresiv până în 2030. Autorii studiului spun însă că trebuie mers mai departe: ridicarea plafonului la 69 de ani, şi creşterea ratei de ocupare a persoanelor de peste 55 de ani. Rata şomajului la persoanele de 64 de ani este de 14%, de peste 3 ori peste media polulaţiei.
Este semnificativ şi numai faptul că, în Germania, se vorbeşte despre şomajul la 64 de ani.
În România şi în restul Europei
În România vârsta de pensionare va creşte eşalonat, până la 65 de ani, potrivit Legii nr. 263/2010.
În intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani, la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64, la 65 de ani.
Apoi creşterea graduală a vârstei de pensionare va continua numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până in anul 2030.
În prezent România are aproape 5,5 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi contributori la bugetul de pensii.
Rata de dependenţă a sistemului român public de pensii (raportul dintre numărul de pensionari de asigurări sociale de stat şi număr total de contribuabili la sistem), de 0,78%, este mai mica decât cea europeană.
Aceasta a plecat de la un nivel defavorabil, de 0,85 pensionari/contribuabil în 2010, şi va ajunge la 1,5 pensionari/contribuabil în 2060, potrivit unui studiu Expert Forum, citat de Mediafax.
„Deşi în momentul de faţă, România are o populaţie mai tânără decât marea majoritate a statelor europene, va ajunge, în următorii 50 de ani, în grupul ţărilor cu cea mai îmbătrânită populaţie", se menţionează în studiu.
Marea problemă „este legată de situaţia fiscală actuală a statului român. Chiar dacă are printre cele mai tinere populaţii din Europa, România are un deficit imens la fondul de pensii", se arată în document.
Conform prognozei Comisiei Europene, proporţia tinerilor (0-14 ani) va scădea în perioada 2010 - 2060 cu circa 38%, iar proporţia persoanelor active (15 – 64 ani) scade în aceeaşi perioadă tot cu aproape 38%.
În schimb, populaţia de 65 ani şi peste această vârstă va avea o pondere din ce în ce mai mare, ajungând în anul 2060 să reprezinte aproape 35% din populaţie.
Creşterea cea mai spectaculoasă va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populaţie) decât copiii între 0-14 ani (11,8% din total populaţie).
