Un euro din patru produşi anul trecut în Italia provine din circuitul ilegal al economiei italiene - reiese din datele publicate de EURISPES, prestigiosul institut de studii politice, economice şi sociale. Anul trecut, PIB-ul "oficial" a atins 1540 miliarde euro. Dar al doilea circuit ilegal al economiei a produs alte 530 miliarde euro, adică un supliment de 35%. 530 miliarde euro înseamnă cu 150 miliarde mai mult decât întregul PIB polonez sau laolaltă PIB-ul Finlandei, Portugaliei, României şi Ungariei.
La impunătoarea cifră de 530 miliarde euro, PIB-ul se compune din 53% munca la negru, 30% activitate ilegală a firmelor, 17% - activitate economică ilegală indirectă, de exemplu închirierea locuinţelor şi a camerelor la negru.
EURISPES evaluează PIB-ul realizat de organizaţiile mafiote la 200 de miliarde euro, ceea ce înseamnă că profiturile mafiote ajută şi cursul legal, şi cel ilegal al economiei. Raportul subliniază că criza financiară a ajutat afacerea mafiei, deoarece mafia, care dispune de un aflux stabil de bani gheaţă, în special din comerţul cu droguri, nu are probleme cu lichiditatea financiară.
Din a doua muncă ilegală, executată după sau în cursul muncii legale, italienii au realizat un PIB doar cu jumătate mai mic decât cel al organizaţiilor mafiote (90,9 miliarde euro). În opinia institutului este vorba în acest caz de 35% din 17 milioane de muncitori zilieri. Nu mult mai puţin, 87 de miliarde de euro au realizat, neanunţând la fisc, persoanele care au lucrat pe cont propriu, profesiile libere. Deloc rău au câştigat din muncă ilegală pensionarii - 43 miliarde euro. Circa 2,3 milioane de pensionari câştigă în acest fel.
EURISPES avertizează că al doilea curs, ilegal, al economiei în perioada de criză creşte neîncetat, ceea ce este oarecum un răspuns fiziologic la presiunea crescândă în creştere. Criza a pus la zid mulţi întreprinzători italieni. Anul trecut au dat faliment 150.000 de firme. Multe se află în faţa alegerii - să înşele fiscul sau să intre în faliment. În opinia multor comentatori, Italia va reuşi să treacă cu calm criza, tocmai graţie zonei gri. Despre o luptă eficientă cu acest fenomen, având în vedere dimensiunile lui, acceptarea socială în mare măsură, precum şi a forţei şi mijloacelor neadecvate ale poliţiei în această situaţie, nu poate fi vorba.
Zona gri este în plină dezvoltare în Grecia. Profiturile obţinute în această zonă ajung deseori peste graniţă. Guvernul Greciei intenţionează să pună mâna pe aceşti bani, pregătind o înţelegere cu Elveţia. În opinia organizaţiei neguvernamentale Global Financial Integrity, care monitorizează afluenţa capitalului, din Grecia au ieşit în anii 2003-2011 peste 261 miliarde dolari proveniţi din surse ilegale, cum sunt: corupţia, activitatea infracţională şi fraudele fiscale. Din aprecierile recente ale băncii centrale greceşti reiese că din anul 2009 valoarea depozitelor în băncile greceşti s-a redus cu o treime, ceea ce înseamnă o scădere cu circa 70 miliarde euro. Nu se ştie câţi din aceşti bani se află în băncile elveţiene şi dacă sunt bani legali.
După cum se aude la Atena, chiar în acest an va fi semnat un acord elveţiano-grec. Modelul va fi acordul elveţiano-german, potrivit căruia băncile elveţiene au fost obligate să dea fiscului german 19-34% impozit pe depozitele cetăţenilor germani în funcţie de perioada existenţei depozitului. Pe această temă a discutat acum câteva zile la Berlin cu cancelarul Angela Merkel premierul Antonio Samaras. Pe acesta îl interesează nu numai întărirea fiscului grec cu miliardele din Elveţia, dar şi să arate că guvernul realizează reforme energice, ceea ce constituie o condiţie a viitorului ajutor al creditorilor internaţionali pentru ţara aflată în faliment.
