Majorarea accizei la carburanţi este complet nejustificată şi este de aşteptat ca, de la 1 septembrie, preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu circa 10%, urmând ca, până la sfârşitul anului, să se majoreze preţurile şi pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical - BNS. Conform unui comunicat, scutirea impozitului pe dividende şi reducerea contribuţiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populaţiei.
"La începutul acestei săptămâni, în stilul obişnuit, adică cu maximum două zile înainte, Ministerul Finanţelor Publice a transmis partenerilor sociali spre avizare un proiect de modificare a Codului Fiscal. Două aspecte atrag atenţia în mod special, respectiv: scutirea de impozit a veniturilor din dividende şi majorarea accizelor pentru 3 produse — benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină", se menţionează în comunicat.
Potrivit BNS, alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă circa 55% din accizele totale colectate într-un an. Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aproximativ 1,28 miliarde lei, iar majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creştere a veniturilor bugetare cu circa 3,35 miliarde lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 1 septembrie 2017.
"Trebuie spus că în acest moment România şi-a aliniat nivelul accizelor pentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă. Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creşterea vizată pentru 01.09.2017, unul dintre cele mai reduse din Europa. Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare ţară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condiţiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă", explică sindicaliştii.
În opinia lor, în aceste condiţii, majorarea accizei este complet nejustificată, după modul în care a fost gândită fiind "evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat şi cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităţilor acordate mediului de afaceri".
Astfel, BNS atrage atenţia că efectul creşterii accizelor va fi rapid resimţit în preţul la pompă pentru carburanţi şi, ulterior, şi în preţul altor produse pentru a căror distribuţie se folosesc mijloace de transport.
"Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aproximativ 43% din preţul la pompă al benzinei fără plumb şi 40% în cazul motorinei, este de aşteptat ca de la 1 septembrie preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu aproximativ 10%, în cazul în care comercianţii nu vor mai face şi alte ajustări decât cele rezultate din creşterea accizei. Creşterea preţurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creşterea directă şi imediată. Până la sfârşitul anului estimăm că populaţia va resimţi un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creşterea preţurilor pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport", se precizează în comunicat. De asemenea, reprezentanţii BNS subliniază că "în nenumărate rânduri Guvernul şi-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menţionând că populaţia a votat pentru acest program", însă majorarea accizelor nu este menţionată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creşterea preţurilor la carburanţi,"ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică".
Conform sursei citate, scutirea de impozit pe dividende cât şi renunţarea la cele 4 contribuţii sociale (contribuţia pentru fondul de şomaj, contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii şi contribuţia pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă şi boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 miliarde lei anual, adică aproape dublu faţă de cât obţine Guvernul într-un an prin majorarea accizelor. "Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulţi, în special populaţia activă, pe de o parte afectată de creşterea preţurilor şi pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuţiilor sociale datorate în special de angajator şi la care Guvernul a decis să renunţe)", susţin sindicaliştii. În acest context, ei cer Guvernului României să stopeze "imediat" acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populaţiei active din România. Totodată, cer Executivului constituirea de urgenţă a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală "echitabilă, predictibilă şi sustenabilă, aşa cum BNS, prin intermediul domnului preşedinte Dumitru Costin, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social din 27 iulie 2017".
