Legea prevenţiei este binevenită, deşi mai trebuie extinsă, şi ar trebui să ducă la reducerea corupţiei în cazul controalelor statului la firme, concentrate în special la firmele mici, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, în cadrul unei dezbateri cu privire la Legea prevenţiei.
"Evident că nu putem să fim egali (firmele mici cu multinaţionalele — n.r.). Şi atunci, pentru că nu suntem egali, toată activitatea de control se focalizează pe această zonă (a firmelor mici — n.r.) şi atunci apare corupţia. Pentru că nu ne place să discutăm, dar se consideră costuri de oportunitate la o firmă fie a lua amendă fie a da mită controlorului ca să mă lase în pace. Şi atunci, această Lege a prevenţiei trebuie să limiteze acest târg între controlor şi cel controlat, prin creşterea bunăvoinţei", a mai spus Pârvan.
Potrivit acestuia, firmele mici din România sunt mult mai expuse faţă de multinaţionale la controalele instituţiilor statului, pentru că reprezentanţii acestora nu au pregătirea necesară pentru a se descurca într-o legislaţie fiscală covârşitoare.
"Nu este vorba de faptul că un segment este mai controlat şi altul mai puţin, ci de pregătirea necesară acestor întreprinzători care au pornit de la zero, se confruntă cu o legislaţie formată din peste 30.000 de acte normative emise în ultimii 27 de ani, avem peste 30 de instituţii de control, dacă nu mai multe, pentru că apar mereu. Şi atunci când ai 90% din firme cu până la 9 salariaţi, spuneţi-mi şi mie cine este capabil să facă faţă la această presiune extraordinară care apasă pe micii întreprinzători", a adăugat Pârvan.
În acest condiţii, reprezentantul oamenilor de afaceri a reamintit faptul că AOAR a solicitat de multă vreme adoptarea unor măsuri care să permită unui antreprenor ca, la demararea afacerii, să ceară el să vină controlul, să îl îndrume ce să facă, să îi facă plan de conformare, nu să vină direct cu amenda.
Mai mult, Pârvan a atras atenţia că unele instituţii de control nu au publicate instrucţiuni pentru cei care vor să se conformeze. El a dat ca exemplu ISU care, în ciuda evenimentelor din ultimii ani, nu afişează pe site informaţii pentru cei care vor să fie în legalitate din acest punct de vedere.
Contribuabilii care constituie contravenţii ar putea beneficia de măsuri de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă, într-un termen de 5 ani, dacă autorităţile vor adopta Legea prevenţiei.
Practic, autoritatea care constată contravenţia nu va putea aplica sancţiunea contravenţională la prima constatare ci va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor şi va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă. Termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare.
După expirarea termenului de conformare, autorităţile pot relua controlul iar în situaţia în care se constată că nu au fost respectate obligaţiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, se pot aplica sancţiunile prevăzute de actele normative.
Contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani.
Spre exemplu, Legea prevenţiei nu se aplică pentru sancţiunile prevăzute pentru fapte precum munca la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, sancţiunea fiind amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În acest caz nu va fi admis sistemul prevenţiei deoarece s-ar ajunge la încurajarea muncii nedeclarate, prin nesancţionarea acestei fapte.
