Isărescu: Impozitarea suplimentară a muncii va descuraja angajaţii

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţine că tentaţia de a impozita din nou munca este greşită, şi că o colectare de doar 30% din PIB nu poate transforma România într-un stat social, iar România va ieşi din recesiune doar prin constrângeri bugetare tari. La nivelul impozitării există "o dihotomie, o ruptură extraordinară", şi la nivelul încasărilor în PIB, toţi analiştii susţin că 30% este foarte puţin, spune Isărescu. El a explicat, miercuri, că analiştii firmelor de rating, ai Uniunii sau ai Fondului neagă posibilitatea existenţei unui stat social, aşa cum se doreşte a fi România, cu încasări la buget de numai 30% din PIB. În plus, firmele se plâng că sunt supraimpozitate, iar statul n-are bani, explică Isărescu. "Trebuie rezolvată chestiunea veniturilor. Bănuim cu toţii unde sunt răspunsurile: o bună parte din economia românească nu este fiscalizată. Fiscalizarea este extrem de concentrată pe muncă. Există tentaţia să impozitezi din nou munca: bineînţeles că o descurajezi", a mai spus Isărescu.
El a adăugat că o greşeală în politica fiscală a constat în exceptarea unor categorii de impozitare: propunerile de impozit pe venituri suplimentare, cum a fost, de exemplu, cea de impozitare a pământului de acum zece ani, au fost evitate permanent, an de an. "Decizia este politică, dar dacă nu discutăm, la ce ne putem aştepta? Impozitarea muncii, mărirea contribuţiilor sociale cred că ar mări deficitul în continuare la bugetul asigurărilor sociale, va avea rolul de a micşora aceste venituri. Şi atunci ajungi în impas. Serviciul datoriei publice începe din nou să crească, iar cum nimeni nu vrea să taie din cheltuieli, situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte, tensiuni sociale", a atras atenţia guvernatorul BNR.
Revenind asupra rolului împrumuturilor internaţionale, Isărescu a explicat că nu este de acord cu afirmaţiile consilierului său Lucian Croitoru, potrivit căruia FMI a salvat România de la colaps. "Evit să spun că FMI-ul ne-a salvat ca stat. Nu e adevărat. Suntem membri, suntem parteneri", a afirmat Isărescu. "După 1990, Fondul s-a ocupat de reforme structurale şi a părut ca un băiat rău, care împinge la reforme dure. Or, în prezentul acord, revine la rolul istoric... FMI a fost creat pentru a finanţa balanţele de plăţi", a explicat Isărescu. Guvernatorul susţine că rolul Fondului a fost să ajute România în acoperirea datoriei, în principal de sorginte privată. "A fost o problemă cu datoria privată, extrem de mare în perioada 2005-09, o bună parte din ea a apărut la băncile comerciale, şi când o datorie privată nu este bine condusă, devine o problemă publică. Acesta ar fi diagnosticul pentru România", spune Isărescu. "Fondul şi-a făcut datoria. Trebuia să ne facem şi noi datoria pe plan intern - deficitul structural în 2007 trebuia să fie de numai 1%, dar era 5-6%, însă era pe o creştere economică exagerată". "FMI nu vine să salveze România, ci vine să-şi facă datoria", a explicat guvernatorul. "Nu este vorba că Fondul a fost generos cu noi - n-a fost deloc generos", a mai spus guvernatorul BNR.
Totodată, pensionarii trebuie să înţeleagă că sunt plătiţi nu din ce au plătit ei, ci din ce plătesc contribuabilii actuali, a mai spus Isărescu: "Am creat două fonduri care abia îşi trag sufletul (pilonul II şi pilonul III de pensii private, n.r.), ...şi care devin operaţionale abia peste câţiva ani. Noi avem buget de pensii, nu fonduri de pensii. E altceva, o discrepanţă... Repetiţia ideii că pensiile din România sunt plătite din contribuţiile oamenilor a dus la o confuzie majoră din punct de vedere financiar". Isărescu susţine că, deşi Curtea Constituţională a avut dreptate să nu reducă pensiile - un drept garantat, nu se poate exagera. "Pensia este un drept, dar dacă garantezi un drept de proprietate asupra casei nu garantezi şi preţul casei. Ar fi o exagerare", a precizat guvernatorul BNR.