Mai mulţi oameni de afaceri din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite vor să intre pe piaţa agricolă românească. La GITEX 2016, cel mai mare târg din Orient, desfăşurat la finele lunii octombrie, reprezentanţii acestora s-au arătat interesaţi de starea terenurilor din România.
„Acestia ştiau de potenţialul ridicat pentru exploatare al terenurilor din România şi de costurile reduse în comparaţie cu situaţia din Orient”, afirmă omul de afaceri Ştefan Stănescu, patronul firmei AgriSo, un start-up din agricultura românească, prezent la Dubai World Trade Center.
„Ne-au contactat mai mulţi investitori arabi, interesaţi de situaţia terenurilor agricole din România dar şi din alte ţări din Europa de Est. Noi dezvoltăm un software de monitorizare prin satelit şi drone al exploataţiilor agricole şi avem date concrete privind starea terenurilor. I-am informat de legislaţia restrictivă privind achiziţia terenurilor de către străini”, a explicat acesta.
Investitorii arabi s-au declarat interesaţi în exploatarea mai ales a plantelor furajere, în condiţiile în care, în statele din Orient, cultivarea acestora a fost restricţionată.
„Ei au mari probleme cu apa, iar sistemele de irigaţii au devenit nesustenabile pentru astfel de exploataţii agricole. Astfel că focusul se mută pe importuri, iar Europa de Est ar deveni o piaţă extrem de interesantă pentru ei. Le-ar fi mai ieftin să cultive aici şi să exporte în Orient, decât să producă hrană pentru animale la ei în ţară”, a mai spus Stănescu.
Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.
Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.
În prezent, potrivit Agerpres, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.
Restricţii pentru achiziţia de terenuri
Ministerul Agriculturii vrea să introducă noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole. Potrivit unui proiect de lege, prezentat de ministrul Achim Irimescu, persoanele fizice vor putea achiziţiona terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare.
"Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare", a mai spus Irimescu.
Vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. "Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România", a adăugat Irimescu.
Fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, afirma, anterior, că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţa arabilă.
Rezultate record în agricultură
Interesul investitorilor vine şi ca urmare a faptului că agricultura românească a înregistrat, în acest an, cel mai bun rezultat din ultimul deceniu. România a ajuns cel mai mare exportator de grâu din UE. Fermierii români au exportat 1,2 milioane de tone de grâu către clienţi extra-comunitari în iulie şi august, primele două luni ale sezonului comercial curent din agricultură.
Volumul exportat în primele două luni ale sezonului indică o creştere de 72% faţă de perioada similară a exerciţiului comercial precedent şi un plus de 62% faţă de media ultimelor cinci sezoane, arată statistica oficială.
Creşterea faţă de sezonul anterior a permis grâului românesc să beneficieze din plin de problemele de cu care se confruntă acum pieţele agricole din Franţa şi Germania.
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, preluate de Dekalb, business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale.
Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15%), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %). Analiza arată, totodată, că numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656 angajaţi declaraţi oficial în 2010.
Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41.437 de salariaţi, în 2012 au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.
Atenţie la mediu!
Specialiştii de la Syngenta România susţin că agricultura românească se îndreaptă către producţii tot mai mari, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării.
“Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare”, afirma Andrei Măruţescu, directorul de comunicare şi relaţii publice Syngenta România şi Republica Moldova..
„Se lucrează la potenţial maxim fiecare hectar pentru a se obţine o producţie cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă“, a mai spus expertul.
