Obiectivele de investiţii din sectorul irigaţiilor vor fi aprobate şi administrate de o entitate separată care va fi înfiinţată în cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), conform proiectului de Hotărâre de Guvern care aprobă programul naţional de irigaţii.
"Proiectul de Hotărâre care aprobă programul naţional de irigaţii cu acel miliard de euro pentru perioada 2014-2020 se află în prezent la Ministerul Agriculturii, însă în cel mai scurt timp ar trebui să intre în Guvern. Acest proiect aprobă programul naţional de irigaţii şi prevede apariţia unei entităţi separate în cadrul ANIF care să funcţioneze ca o unitate de administrare a acestor investiţii. Aceasta se va ocupa cu gestionarea acelui miliard de euro, va avea un director numit separat şi un Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) separat", a declarat pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.
Oficialul MADR a precizat că se va face o prioritizare a investiţiilor la toate filialele judeţene ale ANIF, iar ulterior vor fi supuse aprobării Consiliului de Administraţie al ANIF.
"La nivel de teritoriu se va face o prioritizare în cadrul ANIF de la toate filialele judeţene, acolo unde avem nevoie de aceste investiţii şi se vor supune atenţiei şi aprobării Consiliului de Administraţie al ANIF format din reprezentanţi ai Ligii utilizatorilor de apă, ai Universităţii de Îmbunătăţiri Funciare, ai Ministerului Mediului, Apelor Române, Ministerului Agriculturii etc. Ulterior se vor face contracte, iar un comitet interministerial format din cei de la Finanţe, Fonduri Europene, Mediu etc. va da undă verde astfel încât să avem transparenţă totală. Strategia pe irigaţii este o mare prioritate şi dacă vrem să avem o agricultură performantă trebuie să avem irigaţii. Nu ai apă nu obţii veniturile pe care le estimezi când te apuci să semeni", a spus secretarul de stat.
În opinia acestuia, cu ajutorul investiţiilor efectuate prin acest program se va putea ajunge la o suprafaţă de până la două milioane de hectare aprovizionate cu apă.
"Putem ajunge la nivelul acesta dacă reuşim să închidem tot programul. Acum acoperim 850.000 de hectare, din care irigate în jur de 400.000 de hectare. Fermierii vor iriga mai mult dacă reuşim să ducem apa în condiţii mult mai bune, la timp, şi dacă îi încurajăm să facă investiţii în infrastructura secundară. Numai aşa vom putea să le ducem apa la un preţ rezonabil, nu la 1.400 lei/mia de metri cubi, nu la 600 lei, ci la 200 lei/mia de metri cubi şi să nu ai pierderi, pentru că în momentul în care te duci prima dată cu revizia pe canale, 60% din apă se pierde, se infiltrează în pământ", a explicat Botănoiu.
Conform Legii 269/2015 privind aprobarea OUG 4/2015 pentru modificarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie, fermierii nu vor mai plăti avansul de 20% la contractarea apei pentru irigaţii ci vor intra pe un abonament de 20 de lei pe hectar în amenajările de irigaţii.
"Tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau de la priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei. Costurile de transport includ cheltuielile cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi reparaţii, care se acoperă din abonamentul pentru irigaţii şi/sau din fonduri ale Agenţiei. Sumele încasate din tariful de livrare a apei pentru irigaţii şi rămase neutilizate la finele anului se reportează în anul următor, se menţionează în lege.
Secretarul de stat a precizat că abia de la 1 ianuarie 2017 se va intra pe abonamentul pentru irigaţii.
În ceea ce priveşte înfiinţarea perdelelor forestiere în jurul terenurilor agricole, o măsură importantă în cazul implementării unui sistem integrat de irigaţii, oficialul MADR a afirmat că fermierii vor putea atinge două obiective, respectiv îşi vor putea proteja "foarte bine zona pentru că se va crea un microclimat dar va răspunde şi nevoii de înverzire şi de plăţi directe".
"Vrem să ajungem cu programul şi la partea de înfiinţare a perdelelor forestiere sau a zonelor tampon cu păduri locale, iar o parte din acei bani care vin gratuit prin PNDR 2014-2020 pentru infrastructura secundară de irigaţii (un milion de euro pe proiect n.r.) să meargă către perdele forestiere. Acestea se pun contra curenţilor dominanţi, dacă există un culoar de curenţi dominaţi de vânt care să aridizeze solul. Aud tot felul de informaţii despre deşertificarea României, dar cred că numai când o să avem nisip ca în Sahara la marginea tarlalei vom putea vorbi de deşertificare. Acum avem doar aridizare, adică zone aride care pot fi transformate în deşert. Nu sunt dune de nisip. De exemplu, în zona Doljului, în sud, este o zonă accentuată de aridizare, iar în astfel de zone, perdeaua forestieră menţine zăpada. S-au făcut evaluări în Dobrogea şi în Ialomiţa şi acolo unde au fost instalate perdele forestiere, zăpada a rămas acolo, iar producţia a fost mai mare cu 20% decât în sola vecină care nu a avut", a explicat Botănoiu.
De asemenea, acesta afirmă că instalarea perdelelor forestiere pe cel puţin două laturi ale terenului agricol ar bloca transportarea nisipului dintr-o parte în alta, dar ar crea şi o zonă de vegetaţie.
"Dacă instalezi perdele forestiere pe cel puţin două laturi poţi menţine vântul ca să nu transporte nisipul dintr-o parte în alta, atragi ploaia şi creezi o zonă de vegetaţie, un biotop, un biosistem, şi acolo vine vrăbiuţa. De exemplu, în zonele mari de cultură nu exista un pom şi am avut chiar recent probleme cu şoarecii şi cu dăunătorii de câmp, de aceea trebuie să ne gândim că un răpitor trebuie să stea pe ceva, să vadă unde este şoarecele, să supravegheze. El nu poate să stea ore în şir în zbor ca să vegheze câmpul şi pe urmă să prindă şoarecele ca să se hrănească. Chiar este un mare avantaj pentru agricultură instalarea acestor perdele forestiere, însă este rentabil să se facă pe sole mari", a explicat reprezentantul MADR.
Cum s-a ajuns la situaţia actuală
Primele lucrări în sectorul de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare au fost realizate în România în secolul XVIII, respectiv lucrări de desecare în nord-vestul ţării, iar în anul 1960 România avea o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de 200.000 de hectare, o suprafaţă cu lucrări pentru desecări şi drenaj de 827.000 de hectare şi o suprafaţă de 100.000 de hectare pentru lucrări de combatere a eroziunii solului.
În anul 1989, exista o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de peste trei milioane de hectare, însă sistemul a fost furat aproape în întregime după anii '90.
Anul trecut, în România au fost irigate puţin peste 100.000 de hectare, deşi suprafaţa contractată a depăşit 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite de ANIF pentru irigat, dintr-un total viabil de 1,5 milioane de hectare.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunţat încă de la preluarea portofoliului că stabilirea unui sistem eficient de irigaţii se află pe lista sa de priorităţi, mai ales că există prevăzută prin lege suma de un miliard de euro pentru perioada 2016-2020, aceasta urmând să fie suplimentată cu 200-300 de milioane de euro prin Planul Juncker.
