Insomnia este asociată cu un risc crescut de atac de cord şi de accident vascular cerebral, informează Science Daily care citează un studiu publicat în revista de specialitate ''European Journal of Preventive Cardiology''.
''Somnul este important pentru recuperarea biologică şi ocupă circa o treime din durata vieţii însă, în societatea modernă, din ce în ce mai multe persoane se plâng de insomnii", susţine Qiao He, autoarea principală a cercetării şi masterandă a Universităţii Medicale din Shenyang, China. "Spre exemplu, se raportează că aproximativ o treime din populaţia Germaniei a suferit de simptome ale insomniei", a mai spus aceasta adăugând că ''oamenii de ştiinţă au descoperit o asociere între insomnie şi efectele negative asupra sănătăţii, însă legătura dintre insomnie şi bolile de inimă sau accidentul vascular cerebral au fost inconsistente''.
Metaanaliza s-a concentrat pe legătura dintre simptomele insomniei şi incidenţa deceselor cauzate de afecţiunile cardiovasculare (infarct miocardic, boală coronariană şi insuficienţă cardiacă) şi de accidentul vascular cerebral, sau de o combinaţie a acestora. Printre semnele insomniei se numără dificultatea de a adormi şi de a menţine somnul, trezitul foarte devreme şi somnul insuficient de odihnitor.
Autorii cercetării au analizat 15 studii de cohortă la care au luat parte în total 160.867 participanţi. În timpul unei perioade medii cuprinse între 3 şi 29,6 ani, au existat 11.702 evenimente adverse.
A fost observată o legătură semnificativă între dificultatea de a adormi, de a menţine somnul, somnul insuficient de odihnitor şi riscul de boli de inimă şi de accident vascular cerebral, riscul fiind cu 1,27, 1,11 şi respectiv 1,18 mai mare în comparaţie cu persoanele care nu au manifestat simptome de insomnie. Nu a fost observată nici o asociere între trezitul foarte devreme şi efectele adverse.
''Am descoperit că dificultatea de a adormi, cea de menţinere a somnului sau somnul insuficient de odihnitor au fost asociate cu un risc de 27%, 11% şi respectiv 18% mai mare de afecţiuni cardiovasculare şi atac vascular cerebral", a precizat Qiao He.
"Mecanismele care stau la baza acestor asocieri nu sunt pe deplin înţelese", a continuat ea. "Studii anterioare au demonstrat că insomnia ar putea determina modificarea metabolismului şi a funcţiei endocrine, (ar declanşa — n.r.) activarea sistemului nervos simpatic, ar creşte tensiunea arterială şi nivelurile de citokine (cu efecte — n.r.) proinflamatorii şi inflamatorii — toţi aceştia fiind factori de risc pentru afecţiunile cardiovasculare şi accident vascular cerebral", a adăugat cercetătoarea, potrivit sursei citate.
Femeile care prezintă simptome de insomnie au avut un risc uşor crescut de evenimente cardiovasculare şi atac vascular cerebral în comparaţie cu bărbaţii, în special în ceea ce priveşte somnul insuficient de odihnitor, însă diferenţele dintre sexe nu au atins pragul de semnificaţie din punct de vedere statistic.
''Nu putem concluziona că insomnia este mai periculoasă pentru femei ,ţinând cont de limitările metaanalizei şi a lipsei de semnificaţie din punct de vedere statistic dintre sexe. Însă cunoaştem că femeile sunt mai predispuse la insomnie din cauza diferenţelor genetice, a hormonilor sexuali, a stresului şi a reacţiei la acesta. Prin urmare, ar fi prudent să se acorde o mai mare atenţie sănătăţii somnului femeilor'', a subliniat Qiao He.
''Tulburările de somn sunt un lucru comun în rândul populaţiei, iar sănătatea somnului ar trebui să fie inclusă în evaluarea riscului clinic. Educaţia în privinţa sănătăţii este necesară pentru creşterea conştientizării asupra simptomelor insomniei şi a factorilor de risc, astfel încât persoanele care au probleme legate de somn să se simtă încurajate să caute ajutor'', a încheiat autoarea studiului.
