România stă cel mai bine la capitolul mediu de afaceri şi cel mai prost la capitalul de încredere, iar calitatea economică s-au înrăutăţit în ultimii zece ani, se arată într-un studiu privind indicele de prosperitate din Europa Centrală şi de Est (ECE) publicat de Institutul Legatum şi sprijinit de Erste Group, conform unui comunicat de presă remis AGERPRES.
''În România, prosperitatea a crescut uşor peste media Europei Centrale şi de Est (ECE) din ultimii zece ani, însă a pornit de la un prag scăzut. A urcat şapte poziţii la nivel global, ajungând de pe locul 57 în 2007 pe poziţia 50 în 2016. Ţara a fost propulsată în Top 50 de îmbunătăţirile făcute la capitolul libertăţii personale, precum şi de eforturile de optimizare a administraţiei publice. Pe de altă parte, indicatorii privind mediul de afaceri şi calitatea economică s-au înrăutăţit. Capitalul de încredere a crescut, dar de la un minim foarte scăzut — aducând României punctajul cel mai mic şi una din marile sale vulnerabilităţi. În total, scorul României pentru cei nouă piloni analizaţi de studiu indică o volatilitate ce depăşeşte media ECE'', se arată în document.
Indicele Prosperităţii Legatum clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite, respectiv calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural.
''Analizând sub-indicii de prosperitate, România stă cel mai bine la capitolul mediu de afaceri (locul 41) şi cel mai prost la capitalul de încredere (locul 97). Cele patru componente ale capitalului de încredere sunt încrederea, familia şi comunitatea, implicarea civică şi participarea civică. Studiul a constatat că România înregistrează rezultate bune în domeniul încrederii între oameni (sprijin oferit străinilor, respect, ocazii de a lega noi prietenii), dar nu atât de bune în privinţa încrederii cetăţeanului în instituţii (încrederea în forţele de poliţie, participarea la vot). Chiar şi în 2007, capitalul de încredere al României era mult sub media ECE. Acest lucru s-a datorat în parte naturii tranziţiei, care a perpetuat la rândul ei sentimentul de neîncredere'', menţionează sursa citată.
Shanker Singham, director Politici Economice în cadrul Legatum Institute, susţine că rolul capitalului de încredere este mai mult decât esenţial — un scor mic afectează alte domenii, cum ar fi administraţia publică, calitatea economică şi mediul de afaceri.
''Când oamenii nu au încredere că şi concetăţenii lor respectă regulile, că instituţiile aplică acele reguli în mod corect sau că toată lumea urmăreşte binele public, alte domenii ale vieţii publice au de suferit la rândul lor'', explică Singham.
Comunicatul precizează că, pe viitor, recâştigarea capitalului de încredere va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care 25,4% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, faţă de 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală.
''Un capital de încredere solid permite formarea unor instituţii puternice şi eficiente care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea de bogăţie. Pe de altă parte, ţările care înregistrează niveluri scăzute de prosperitate se confruntă cu un grad redus de încredere şi lipsa reformei instituţionale, ceea ce duce la o deschidere insuficientă a concurenţei interne, la distorsiuni ale pieţei şi, în final, la niveluri scăzute de creare a bogăţiei. În privinţa administraţiei publice, România ocupă locul 13 din 16 ţări central şi est europene şi locul 64 din 149 de ţări la nivel global. Deşi lucrurile stau relativ bine în privinţa percepţiei asupra eficacităţii sistemului juridic într-un cadru de reglementare dificil, există în general o neîncredere în corectitudinea alegerilor, în eficacitatea guvernului ţării şi a guvernării, cu un punctaj relativ scăzut pentru măsurile de transparenţă şi predictibilitate. Deşi există un cadru legal şi instituţional de bază pentru reglementarea concurenţei pe piaţă, România se confruntă în continuare cu distorsiuni ale pieţei cauzate de stat, inclusiv în privinţa transparenţei şi predictibilităţii procesului decizional'', se spune în document.
Institutul consideră că îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat este esenţială, iar continuarea numirii de profesionişti în calitate de membri ai consiliilor de administraţie şi de directori în conformitate cu legea privind guvernanţa corporativă va susţine eforturile României de creştere a prosperităţii.
''Calitatea economică rămâne mult sub mediile înregistrate în ECE şi Europa Occidentală. România ocupă locul 11 în rândul ţărilor ECE şi locul 65 la nivel mondial. Ratele de creştere economică ridicate raportate în ultimii ani nu au fost echitabile, ducând în schimb la o mai mare neîncredere şi nemulţumire privind nivelul de trai. Autorii raportului subliniază că îmbunătăţirea concurenţei în mediul privat şi consolidarea încrederii şi a administraţiei publice sunt esenţiale pentru optimizarea calităţii economiei. În clasamentele sub-indicilor de prosperitate, România are cea mai bună poziţionare la mediul de afaceri (locul 41) — însă o volatilitate mai mare decât media ECE este absolut evidentă în acest domeniu. Printre principalele variabile care generează volatilitate se numără practicile de angajare/concediere şi uşurinţa de a porni o afacere, precum şi percepţiile privind promovarea prin muncă susţinută şi puterea drepturilor de proprietate intelectuală'', conform studiului.
Variabilele care s-au îmbunătăţit în cei zece ani includ percepţia privind începerea unei afaceri, logistică, internet de mare viteză, percepţia privind accesibilitatea serviciilor financiare şi uşurinţa cu care este rezolvată insolvenţa.
Cu toate acestea, percepţiile privind promovarea prin muncă susţinută sunt la un nivel scăzut, cu o cădere accentuată în 2010.
''Acest lucru arată că în România regulile din multe domenii pot fi bune — dar o implementare mai eficientă pentru a beneficia de concurenţă şi corectitudine ar îmbunătăţi considerabil mediul de afaceri'', notează Singham.
Studiul mai spune că transparenţa şi predictibilitatea procesului de elaborare a politicilor, completate de consolidarea încrederii şi de condiţii stabile pentru investiţii şi creştere economică sunt esenţiale dacă România vrea să îşi îmbunătăţească nivelul de prosperitate.
''Numită mult prea des cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, România are capacitatea de a produce mai multă prosperitate pentru cetăţenii săi şi de a deveni una dintre ţările cu cele mai bune rezultate din UE. A înregistrat o creştere economică puternică — totuşi, există preocupări legate de sustenabilitatea acesteia. Economia trebuie neapărat să îşi consolideze rezistenţa pentru şocurile viitoare. Raportul nostru evidenţiază interdependenţele dintre pilonii prosperităţii şi oportunităţile care se ascund în revigorarea domeniilor cu cele mai scăzute punctaje'', conchide Singham.
Raportul Legatum privind indicele prosperităţii subliniază faptul că, având o majoritate clară şi noi alegeri abia în 2020, Guvernul are o şansă unică de a găsi soluţii la distorsiunile pieţei pentru a permite creşterea economiei României într-un ritm sustenabil.
Institutul conchide arătând că România trebuie să se concentreze în continuare pe corupţia din sistemul public şi să recâştige încrederea, asigurând totodată o planificare pe termen lung şi o prioritizare a principalele politici, precum şi implementarea acestora în aşa fel încât să asigure stabilitate şi siguranţă.
