Impactul net asupra companiilor al Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codului fiscal, adoptată vineri, este zero, întrucât, dacă la nivel declarativ aceasta sprijină 90% din societăţile din România, respectiv microîntreprinderile care înregistrează venituri sub 500.000 de euro, prin diminuarea impozitării costurile suplimentare cauzate de creşterea cu 16% a salariului minim brut pe economie, de la 1.250 lei la 1.450 lei, începând cu 1 februarie, anulează complet acest beneficiu, relevă datele unui studiu realizat de Coface.
''Practic, impactul net asupra companiilor este zero şi, în esenţă, vorbim despre o redistribuire", afirmă specialiştii Coface.
Impactul total al noilor reglementări fiscale adoptate prin Ordonanţa de Urgenţă din 6 ianuarie 2017 este estimat de economiştii de la Coface să ducă la diminuarea impozitelor microîntreprinderilor cu circa 955 milioane de lei.
Guvernul a aprobat vineri scutirea de la plata impozitului pe profit a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare — dezvoltare şi introducerea cotei de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi, în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii privind Codul fiscal.
Impactul fiscal adus de OUG/6 ianuarie 2017 asupra microîntreprinderilor trebuie analizat în contextul creşterii salariului minim brut pe economie cu aproximativ 16%, de la 1.250 lei la 1.450 lei, care urmează să intre în vigoare începând cu 1 februarie 2017, spun economiştii de la Coface. Acest aspect este 'foarte important, deoarece microîntreprinderile sunt predispuse să angajeze un personal semnificativ la nivelul salariului minim pe economie'. În acelaşi timp, pe fondul calibrului redus (nivelul relativ scăzut al veniturilor), creşterea cu 16% a unei categorii de cheltuieli importante pentru aceste companii poate avea un impact semnificativ asupra profitabilităţii acestora.
România înregistrează un nivel de concentrare foarte ridicat al mediului de afaceri, în condiţiile în care cele mai mari 1% dintre companii (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în anul 2015. Acest procentaj este superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%). Nivelul de concentrare al mediului de afaceri românesc a crescut de la impactul crizei financiare până în prezent. Astfel, cele mai mari 1.000 de companii din România înregistrau o cifră de afaceri consolidată de 323 miliarde lei la finalul anului 2008, respectiv 35% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul mediului de afaceri de toate companiile, ajungând la 567 miliarde lei la finalul anului 2015, respectiv 49% din total. Cifrele Coface arată că microîntreprinderile (companii care înregistrează venituri sub 500.000 euro), înregistrează o situaţie financiară mult mai proastă comparativ cu cea a firmelor mai mari.
Din cele aproximativ 651.000 de companii care au depus declaraţiile financiare pentru anul 2015, doar 493.674 sunt active (înregistrează venituri). Dintre acestea, 90% reprezintă microîntreprinderi care urmează să fie afectate de noile reglementări fiscale, acestea din urmă consolidând împreună aproximativ 1,2 milioane de salariaţi şi 10% din veniturile tuturor companiilor din România.
Conform scenariului de bază al Coface, cel mai probabil în care microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe venit sau pe profit, iar profitul reinvestit în clasele de active eligibile este scutit de impozit, studiul de impact pentru microîntreprinderile cu venituri între 100.000 — 500.000 euro arată că, indiferent de numărul de angajaţi, vor înregistra o optimizare fiscală pe parcursul anului 2017. Aceasta se va înregistra deoarece aceste companii plăteau pe parcursul anului trecut impozitul de 16% aplicat profitului brut impozabil, în timp ce pentru anul 2017, conform noilor reglementări fiscale, vor avea opţiunea să plătească între impozitul pe profit şi impozitul pe venit (cota de 1% pentru microîntreprinderile care înregistrează cel puţin un salariat, sau 3% pentru cele care nu au nici un salariat). Astfel, conform calculelor realizate în urma studiului de impact, microîntreprinderile din această categorie vor înregistra
o diminuare a taxelor plătite cu aproximativ 893 milioane lei, în timp ce firmele cu venituri până la 100.000 euro vor înregistra o diminuare a taxelor plătite cu aproximativ 62 milioane lei.
„În total, vorbim de aproximativ 955 milioane lei taxe mai mici plătite de microîntreprinderi pe parcusul anului 2017 comparativ cu anul anterior”, spun specialiştii Coface.
Analizând obiectul de activitate principal declarat de microîntreprinderile cu venituri sub 500.000 de euro, studiul arată că aproximativ 62% din economisirea fiscală este concentrată în sectoare precum servicii prestate întreprinderilor, construcţii, comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, agricultură şi transporturi.
Studiul Coface ia în calcul şi un scenariu secundar, 'improbabil', în care microîntreprinderile nu pot pot opta pentru plata impozitului pe venit sau pe profit, fiind obligate să achite cota de impozit pe venit în funcţie de numărul de salariaţi, respectiv 3% aferent celor cu zero salariaţi, şi 1% aferent microîntreprinderilor cu cel puţin un salariat. Consolidând impactul total al noilor reglementări fiscale sub scenariul secundar, economiştii Coface estimează că microîntreprinderile vor plăti impozite diminuate cu 262 milioane de lei. De altfel, acest scenariu este foarte puţin probabil, deoarece Ordonanţa de Urgenţă nu menţionează ceva despre articolul cu privire la opţiunea contribuabilului de a alege între impozitul pe venit sau cel pe profit.
