Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicită ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creşterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul "de la mare la mic", povara fiscală urmând să fie suportată de toţi actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:
"- Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea şi eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de ţară, să crească gradul de colectare al taxelor şi impozitelor şi să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane şi a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflaţie), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.
- Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic şi petrolier care în perioada Covid şi în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creşteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului şi cifrei de afaceri în comparaţie cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 şi a creşterii de preţuri în domeniul energetic şi al combustibililor), printr-o "taxă de solidaritate".
Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunţate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-şi asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie şi din care să fie finanţate investiţii în învăţământ şi în domeniul sanitar (ex. construcţia de spitale, renovarea de şcoli etc.).
Faţă de aşteptările IMM-urilor, Ministerul Finanţelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:
- reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);
- majorarea accizelor şi a TVA-ului la unele produse va duce la creşterea preţurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populaţie;
- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;
- niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaţioniste asupra cetăţenilor;
- cu excepţia măsurilor ce privesc TVA-ului şi accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală şi economică pe termen mediu şi lung.
Având în vedere cele menţionate, aşteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:
- Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal prin anunţarea măsurilor noi cu cel puţin 6 luni înainte de aplicarea lor;
- Creşterea investiţiilor publice;
- Susţinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiţii pentru IMM-uri;
- Stimularea păstrării locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei şi limitarea contribuţiilor la nivelul salariului minim din 2022;
- Stimularea investiţiilor în mediul privat prin recunoaşterea de 50% cost la achiziţie şi restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată);
- Subvenţionarea dobânzii la credite pentru investiţii în utilaje productive;
- Modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în concordanţă cu noile realităţi: realizarea de investiţii în sistemul de irigaţii, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri şi susţinerea constituirii depozitelor regionale)", potrivit unui comunicat al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi.
