Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% în preţuri, însă procentul este mai mic decât în cazul scăderii TVA la pâine şi produse de panificaţie, când coeficientul de transmisie a fost de 93%, sau la scăderea TVA la alimente în general, care s-a reflectat 80% în preţuri, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
"Am făcut o analiză a modului în care reducerile succesive de TVA au afectat şi afectează în continuare indicele preţurilor de consum. Conform acestor calcule cele trei runde (s-a început cu pâinea şi produsele de panificaţie, s-a extins la toate produsele agroalimentare şi apoi, de la 1 ianuarie, la toate produsele) au afectat mai mult de 80% din coşul de consum. În ianuarie 2016, reducerea cotei standard a vizat circa jumătate din coşul de consum. Avem un coeficient estimat de transmisie de circa 70%. Ceva mai mult de două treimi din reducere s-a transmis în preţuri. El este inferior celorlalte etape de reducere. La pâine, coeficientul de transmisie a fost de 93%, iar la alimente în general de 80%", a subliniat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, în primul trimestru al acestui an, indicele preţurilor de consum s-a adâncit în teritoriu negativ în primul rând pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, al diminuării inflaţiei importate, cu precădere în cazul produselor energetice şi alimentare. "La această diminuare a inflaţiei importate a contribuit atât evoluţia preţurilor eterne cât şi o uşoară întărire a leului începând cu luna februarie", a explicat Isărescu.
Totodată, la capitolul factori care au influenţat scăderea preţurilor, guvernatorul BNR a menţionat şi diminuarea tarifelor la energie, care este posibil să rămână reduse în acest an, având în vedere retincenţa autorităţilor în a majora preţurile într-un an electoral.
În schimb, în sensul creşterii preţurilor a contribuit restrângerea rapidă a deviaţiei negative a PIB faţă de nivelul potenţial, a explicat guvernatorul BNR.
Cu toate acestea, inflaţia de bază va trece în teritoriu pozitiv la jumătatea acestui an, după epuizarea efectelor de runda I ale reducerilor succesive de TVA, iar în partea a doua a anului vor reveni presiunile inflaţioniste date de politica fiscală expansionistă, având în vedere anul electoral, şi de creşterea treptată a preţurilor de import, reiese din Raportul trimestrial asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernator.
"Traiectoria ratei inflaţiei anuale CORE2 ajustat este marcată, pe de o parte, de reducerile succesive ale cotei TVA şi, ulterior, de epuizarea efectelor statistice de runda întâi ale acestor reduceri, iar pe de altă parte, de intensificarea presiunilor inflaţioniste provenind din partea factorilor fundamentali: inversarea poziţiei ciclice a economiei în T3 2016, inclusiv pe fondul conduitei expansioniste a politicii fiscale, urmată de o amplificare a excedentului de cerere, concomitent cu o accelerare a dinamicii costurilor salariale unitare din economie; ajustarea ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, pe măsura disipării efectelor de runda întâi şi a temperării celor de runda a doua ale reducerilor cotei TVA; creşterea treptată a preţurilor de import, pe fondul evoluţiei preconizate a preţurilor externe", se precizează în raport.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, la 0,6%, mai puţin cu 0,8 puncte procentuale faţă de estimarea anunţată în februarie, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Pentru 2017, BNR a prognozat o inflaţie de 2,7%, de asemenea în scădere faţă de estimarea din februarie, când banca centrală previziona o creştere a preţurilor de consum de 3,4% pentru sfârşitul anului viitor.
