România se mândreşte cu una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, dar combinaţia problematică dintre populaţia îmbătrânită şi în scădere şi plecarea peste hotare a lucrătorilor tineri şi bine calificaţi va pune o presiune semnificativă asupra sistemului de sănătate şi de pensii, iar România are nevoie de o strategie pentru a-i determina pe tinerii cu înalte calificări profesionale să revină în ţară, se arată într-o analiză a publicaţiei Forbes, sub titlul „România «îşi pierde minţile» şi încearcă să stopeze migrarea creierelor”.
În articol se menţionează că, de la aderarea la UE, peste un milion de români au emigrat în căutarea unor oportunităţi profesionale mai bune şi a unui nivel de trai superior.
"Pe măsură ce creştea numărul celor care căutau o viaţă mai bună în Occident, în special în Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, România a început să sufere de fenomenul numit adesea migrarea creierelor", notează Forbes, subliniind că efectul plecării românilor cu studii superioare şi calificări profesionale de vârf se resimte intens.
Un exemplu folosit în analiză este situaţia din sistemul de sănătate.
"În ultimii ani, mii de angajaţi au emigrat în ţări mai dezvoltate din UE, unde beneficiază de salarii mai mari şi de condiţii de lucru mai bune. Faptul că în străinătate pot câştiga chiar şi de 10 ori mai mult a dus la o criză gravă a personalului din spitalele româneşti. Se estimează că din 2007 au plecat din România în jur de 20.000 de angajaţi din sistemul sanitar, fapt ce a împovărat statul", se arată în articol.
În ce priveşte măsurile luate de guvernul român pentru a încuraja întoarcerea expaţilor în ţară, Forbes citează programul prin care i se oferă granturi de peste 45.000 de euro, plus consultanţă, fiecărei persoane care se repatriază şi vrea să înceapă o afacere pe cont propriu în ţară.
"Este o foarte bună soluţie pentru fenomenul de migrare a creierelor cu care România se confruntă de ceva vreme. Va atrage nu doar persoane cu potenţial, ci şi persoane ce dispun de capital şi care sunt gata să îşi investească economiile", a spus, pentru Forbes, Livia Popa, consultant financiar în cadrul biroului londonez al multinaţionalei TH Real Estate.
Alţi experţi privesc cu scepticism soluţia propusă şi invocă obstacolul birocraţiei. "Procedura de accesare a fondurilor trebuie să fie foarte directă şi lipsită de birocraţie, altfel al putea avea efectul contrar", crede Vlad Ciurca, reprezentant al companiei Techsylvania.
Românii ezită să revină în ţară şi pentru că "România este una dintre cele mai corupte ţări din UE şi, în ciuda unei recente ofensive contra corupţiei la nivel înalt, oamenii nutresc, în continuare, o neîncredere profundă în guvern", mai notează Forbes, care redă şi opiniile câtorva români stabiliţi la Londra.
"Nu m-aş întoarce în ţară. Nu din cauza banilor am plecat din România", spune inginerul de software Fabian Murariu, care invocă nepotismul, corupţia, problemele din sistemul de sănătate şi lipsa de responsabilitate a membrilor Parlamentului, scrie sursa citată.
"Oportunităţile nu sunt prea variate. Dacă mă întorc, lista lucrurilor pe care le pot face pentru a-mi câştiga traiul se diminuează semnificativ", crede Dragoş Munteanu, care la Londra lucrează în domeniul muzicii.
"Dacă vrea cu adevărat să îşi readucă acasă o parte din diaspora, guvernul român are nevoie de mai mult, nu doar de granturi. Să fii tânăr, şcolit şi să faci parte din UE oferă oportunităţi infinite. La fel ca cei din Vest, şi românii pot avea acum totul", se mai arată în textul publicat de Forbes.
