Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza îngheţului vor beneficia de o reducere a impozitului pe norma de venit, însă acestea trebuie evaluate de comisiile locale, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
"Pierderile înregistrate din cauza îngheţului din această primăvară se stabilesc de către comisiile locale. În primul rând, acestea stabilesc norma de venit faţă de ceea ce s-a estimat, iar fermierii afectaţi vor fi ajutaţi prin reducerea impozitelor pe norma de venit. Sunt zone cu culturi pomicole şi viticole afectate semnificativ în anumite părţi ale ţării, dar pe areale mici, şi nu din cauza zăpezii căzute, ci mai ales din cauza gerului care a urmat, de minus 5 — minus 6 grade în unele zone", a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Şeful de la MADR susţine că pierderile sunt în special în pomicultură şi viticultură, însă culturile din câmp nu au avut de suferit de pe urma îngheţului.
"Sunt pierderi pe anumite zone, dar nu aşa cum s-a alarmat lumea. Au apărut informaţii sub impulsul momentului, al temerilor că lucrurile se vor strica iremediabil. Am fost peste tot în zonele unde s-au declarat distrugeri de cultură. De exemplu, în judeţul Mehedinţi, pe Valea Coşuştei şi pe Valea Motrului, au fost afectaţi semnificativ pomii fructiferi, la fel şi via de la Corcova, dar nu toate culturile au fost compromise total. În schimb, în sudul judeţului, la Jiana, lucrurile stăteau cu totul altfel. Într-adevăr, pe zone restrânse, îngheţul a produs pierderi la pomi şi la viţa de vie, dar în agricultură, în fiecare an, ne confruntăm cu astfel de probleme din cauza unor condiţii meteorologice nefavorabile", a mai spus ministrul.
Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS) au transmis recent un comunicat în care atrăgeau atenţia că fenomenele climatice din ultima perioadă au dus la pierderi în pomicultură şi viticultură, de până la 100% la nuc în zona colinară, iar în perioada următoare trebuie determinate pagubele înregistrate, precum şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.
Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti — Mărăcineni, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voineşti, s-au înregistrat pierderi de până la 95%. În zona Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. La cireş au fost puternic afectate culturile în aceleaşi zone ca şi prunul, în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat în procent de 35%. În schimb, la piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată, dar nucul este distrus 100% în zona colinară.
Informaţiile transmise de ASAS arată că în cazul culturii de căpşun îngheţul a produs pagube de 90% în zona colinară.
De asemenea, reprezentanţii instituţiei precizează că este necesară determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale, dar şi plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.
În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifera.
În podgoriile din nordul Moldovei, îngheţul a condus la pierderi mari de 70 — 90%, iar în partea de sud şi sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile negative au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 — 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20 — 80% în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.
În podgoria Dealu Mare, temperaturile scăzute au afectat parţial producţia (15 — 50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi platouri. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.
"În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală", se arată în comunicatul ASAS.
