Robert J. Shapiro, consilier al FMI, a declarat la BBC că dacă liderii europeni nu vin cu o soluţie credibilă, întregul carusel european al datoriei suverane se va prăbuşi în două sau trei săptămâni. Va lua cu el şi băncile din Zona euro, apoi pe cele din Marea Britanie, urmând să se extindă în toată lumea. “Dacă nu vin cu o soluţie credibilă, cred că în 2-3 săptămâni vom avea o prăbuşire (meltdown) a datoriei suverane, care va produce prăbuşirea sistemului bancar european. Şi nu vorbim de o bancă belgiană relativ mică (Dexia, n.r), vorbim de cele mai mari bănci din lume, cele mai mari bănci din Germania, cele mai mari bănci din Franţa, situaţie ce se va întinde şi în Marea Britanie, se va împrăştia peste tot, pentru că sistemul financiar global este atât de interconectat. Toate aceste bănci sunt contraparte a fiecărei bănci mari din Statele Unite, din Marea Britanie şi din Japonia, din toată lumea. Asta ar fi o criză, care după părerea mea, va fi mai gravă decât cea din 2008”, a declarat Shapiro la emisiunea Newsnight de la BBC din această miercuri.
Shapiro, care a fost consilier al fostului preşedinte american Bill Clinton, şi-a luat doctoratul în economie la Harvard şi acum este consilier al FMI, avertizează astfel asupra magnitudinii problemei europene. Acesta cere, pe lângă un plan care să pună băncile la adăpost, şi o soluţie pentru a asigura creditorii că Spania şi Italia îşi vor onora obligaţiile, astfel încât pieţele să rămână deschise pentru cele două ţări.
Consilierul FMI mai spune şi că ţările din afara euro nu ar trebui să fie relaxate, pentru că deşi unele bănci nu sunt expuse în mod direct pe datoria suverană a ţărilor PIIGS, acestea au vândut totuşi asigurări împotriva riscului de faliment, şi ar trebui să plătească sume uriaşe în cazul unui eveniment de credit. De altfel, nimeni nu ştie acum, cum sunt împărţite deţinerile de CDS. “Ştim că în SUA băncile au o expunere relativ mică pe datoria suverană europeană. Nu ştim însă care este situaţia credit default swap-urilor (asigurarea împotriva riscului de încetare de plăţi) pentru datoria suverană şi pentru băncile europene, nu ştim care este situaţia CDS din portofoliile băncilor britanice sau expunerea băncilor britanice la problemele datoriei suverane a Irlandei”.
Liderii europeni întârzie să vină cu o soluţie pentru rezolvarea crizei europene, iar în acest moment defaultul Greciei pare mai probabil decât oricând. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicholas Sarkozy par divizaţi în acest moment în ceea ce priveşte un posibil faliment al Greciei, potrivit Bloomberg. Merkel crede că trebuie începute pregătirile pentru acest scenariu, în timp ce Sarkozy, în a cărui ţară se află cele mai expuse bănci, refuză să ia în considerare defaultul.
Pe de altă parte, Parisul lucrează deja la un plan prin care să poată naţionaliza, total sau parţial, "două sau trei dintre băncile sale", în cazul în care acestea nu vor mai avea acces la finanţare de pe pieţe, dar ar prefera ca recapitalizarea băncilor să se facă la nivel european, pentru a nu-şi periclita ratingul, soluţie pe care Merkel o vede ca fiind de ultim moment.
Banca Centrală Europeană a promis şi ea că va oferi mai multă lichiditate băncilor şi, cel mai important, la scadenţe mai lungi, de un an. Asta ar trebui să ofere ceva timp instituţiilor financiare care în ultima vreme au găsit finanţare doar pe termen scurt, atât timp cât au suficiente active eleigibile pentru a le pune gaj la BCE.
Discuţiile despre extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară trenează însă, mai ales că până acum nici măcar nu au votat toate statele pentru modificarea prerogativelor, care să permită Fondului să intervină în pieţele secundare şi să ajute băncile. De asemenea, BCE a lăsat să se înţeleagă că nu va participa la o eventuală extindere a EFSF, spunând că aceasta este datoria guvernelor. BCE continuă însă să cumpere obligaţiuni spaniole şi italieneşti de pe piaţa secundară până la ratificarea modificărilor la EFSF, pentru a ţine jos dobânzile.
