Deputaţii europeni au confirmat miercuri, prin vot, poziţia pentru următorul buget UE pe termen lung, inclusiv sumele prevăzute pentru fiecare program al UE, insistând pentru creşterea fondurilor pentru tineret, cercetare, creştere economică şi locuri de muncă şi combaterea schimbărilor climatice, informează Mediafax.
Parlamentul subliniază că este „unit şi pregătit” pentru negocierile cu miniştrii din Consiliu, referitor la Cadrul financiar multianual 2021-2027 (MFF) şi regretă că statele membre nu au reuşit să realizeze „un progres semnificativ” în adoptarea unei poziţii comune.
Deputaţii consideră propunerea Comisiei Europene pentru MFF drept un punct de plecare, dar nivelul acesteia „nu va permite UE să îşi onoreze angajamentele politice şi să răspundă la provocările importante din viitor”. Astfel, aceştia au confirmat următoarele priorităţi: stabilirea unui buget de 120 miliarde Euro, la nivelul preţurilor din 2018, pentru programul de cercetare Horizon Europe (propunerea Comisiei: 83,5 miliarde Euro); întărirea Planului european pentru investiţii strategice („Planul Juncker”); creşterea finanţării pentru infrastructura de transport şi IMM-uri; menţinerea finanţării pentru politicile de agricultură şi coeziune pe termen lung; dublarea resurselor pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, triplarea resurselor pentru programul Erasmus+; stabilirea nivelului de contribuţie al UE pentru obiective climatice la minim 25% din bugetul total şi, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027, la 30%.
Referitor la reformarea sistemului actual de resurse proprii, deputaţii subliniază că acesta este „extrem de complex, inechitabil, netransparent şi total neinteligibil pentru cetăţenii UE”. Un sistem nou şi mai simplu ar trebui să reducă substanţial nivelul contribuţiilor directe bazate pe venitul naţional brut, plătite de către statele membre şi să asigure finanţarea adecvată pentru cheltuielile Uniunii în cadrul noului MFF. Parlamentul aprobă, de asemenea eliminarea tuturor reducerilor şi a altor mecanisme de corecţie.
Deputaţii solicită introducerea de noi resurse proprii, precum: cele provenite din noua baza fiscala consolidata comuna a societăţilor (CCTB - Common consolidated corporate tax base), inclusiv impozitarea marilor companii din domeniul digital; venituri din cadrul Schemei de tranzacţionare a certificatelor de emisie (ETS - Emissions Trading System) sau o taxă pe produsele din plastic.
Aceştia menţionează că veniturile şi cheltuielile trebuie luate în considerare împreună. Aşadar, elemente din cadrul pachetului MFF/resurse proprii şi, mai ales, cifrele din cadrul MFF trebuie menţinute în procesul de negociere până la încheierea unui acord final.
Parlamentul este pregătit pentru negociere încă din martie 2018, de la adoptarea unei rezoluţii privind MFF, iar discuţiile pot începe imediat ce Consiliul adoptă o poziţie comună. Procedura de adoptare a noului MFF implică aprobarea de către Parlament. Deputaţii se aşteaptă „să se ajungă la un acord bun înainte de alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, în scopul de a se evita regrese majore la lansarea noilor programe din cauza adoptării cu întârziere a cadrului financiar, astfel cum s-a întâmplat în trecut”.
Aproximativ 94% din bugetul UE merge către cetăţeni, regiuni, oraşe, fermieri şi companii. În jur de 6% din buget este destinat pentru cheltuielile administrative ale UE.
