17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Demersuri de obţinere a certificatului IGP pentru salata din icre de ştiucă
Demersuri de obţinere a certificatului IGP pentru salata din icre de ştiucă

Asociaţia Ro-Pescador a început demersurile pentru a dobândi protecţia la nivel european Indicaţie Geografică Protejată (IGP) pentru produsul tradiţional salată cu icre de ştiucă şi speră ca până în luna ianuarie a anului viitor să primească din partea Comisiei Europene certificatul IGP şi pentru Scrumbia de Dunăre afumată.
"Pentru salata cu icre de ştiucă nu mai este cazul să obţinem certificatul de produs tradiţional. Credem în acest produs, pentru că am studiat documentele, am făcut caietul de sarcini şi tot ce a fost posibil pentru a dovedi că este specific zonei. Sperăm să ajungă la fel ca Scrumbia de Dunăre afumată", a declarat recent, pentru AGERPRES, reprezentantul asociaţiei, Tiberiu Cazacioc.
Scrumbia de Dunăre afumată se află începând din această lună în etapa de opoziţie la nivel european, procedură care va dura şase luni, conform regulamentelor CE.
"Credem că cel târziu în luna ianuarie a anului viitor vom avea certificare IGP pentru acest produs şi sperăm ca toate comunităţile din Deltă să fie mândre pentru acest succes!", a mai spus Cazacioc.
Asociaţia Ro-Pescador deţine nouă produse atestate tradiţional în judeţul Tulcea de către Ministerul Agriculturii — salate de icre din diferite specii, salate din peşte marinat, sardeluţe, batog şi pastramă din peşte, iar într-un eventual clasament ar fi urmată de o societate comercială care a atestat anul acesta şase noi produse tradiţionale.
Directoarea Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Maria Mahu, a precizat că cele şase produse tradiţionale atestate anul acesta de Ministerul Agriculturii la solicitarea unei societăţi comerciale sunt zacusca, tocana de legume, gemul de prune, dulceaţa de cireşe, dulceaţa de vişine şi un tip de cozonac.
România are la această dată patru produse protejate la nivelul Uniunii Europene, respectiv Magiunul de Topoloveni cu IGP obţinut în anul 2011, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP) obţinută în anul 2016 şi Salamul de Sibiu, cu IGP obţinut tot anul trecut.
Conducerea Ministerului Agriculturii a anunţat în urmă cu două luni că are în pregătire documentaţiile pentru ca alte 14 produse tradiţionale să obţină protecţie europeană.
Certificatul IGP atestă faptul că produsul este originar dintr-o anumită regiune şi posedă o calitate specifică atribuită originii geografice, condiţiile de recunoaştere a produselor IGP permiţând ca materiile prime folosite să provină din afara originii geografice, iar anumite etape ale procesului de producţie să aibă loc în afara ariei geografice de origine.
Reprezentanţii Asociaţiei Ro-Pescador s-au întâlnit joi cu jurnalişti din statele europene cărora le-au prezentat atât produsele tradiţionale care ar putea primi certificat IGP, cât şi modul de realizare a acestora.


Articole înrudite