Deficitul bugetar consemnat de România în primele nouă luni ale anului în curs a crescut la 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din Produsul Intern Brut (PIB), în condiţiile în care, la sfârşitul perioadei similare din 2015, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 6,1 miliarde lei (0,87% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Comparativ cu primele opt luni ale anului, când execuţia bugetară a fost de 3,1 miliarde de lei (0,4% din PIB), deficitul bugetului general consolidat s-a adâncit, ajungând la 0,49% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 165,8 miliarde de lei, reprezentând 21,9% din PIB, au fost cu 2% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În ceea ce priveşte totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în primele nouă luni, acestea au ajuns la aproximativ 150 de miliarde de lei. Suma este cu 0,3% mai mare comparativ cu programul de încasări stabilit prin legile bugetare şi cu 1,8%, respectiv cu 2,61 miliarde de lei, mai mult faţă de perioada similară a anului 2015.
S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,3%), contribuţii de asigurări sociale (+6,9%), accize (+6,4%), impozit pe salarii şi venit (+3,8%).
În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, de 8,6%, în condiţiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA, de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât şi de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.
Încasările din contribuţii de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acestea fiind influenţate negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, precum şi de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,1%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 7,3%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor cu 4,7%.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 169,5 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi de majorarea salariului minim brut pe ţară.
Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, de 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi a personalului din sistemul public de asistenţă socială, de 5% din luna septembrie şi de 15% din luna decembrie pentru personalul din învăţământ, de 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială.
Majorarea salariului minim brut pe ţară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei şi de 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.
"Menţionăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ţinut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranşă aferentă drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei. De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică noi creşteri salariale decise prin OUG nr. 20/2016, prin prorogarea unor termene, precum şi prin unele măsuri fiscal-bugetare'', explică MFP.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu 17% faţă de programul stabilit pentru primele nouă luni ale anului. Totodată, au scăzut simţitor şi cheltuielile cu dobânzile. Acestea sunt cu 15% mai mici faţă de program.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,7%. Acestea au fost influenţate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016, de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum şi de alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistenţa socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară, generate de: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social, majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav şi creşterea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie, pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici, parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB.
