Ministerul Finanţelor Publice (MFP) estimează un deficit bugetar al administraţiei publice centrale de 3,25% din PIB, în 2017, calculat pe baza datelor cash prin aplicarea metodologiei UE, se arată în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019 publicată, joi, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
În ceea ce priveşte creşterea economică aceasta este preconizată la 5,2%, respectiv un PIB nominal de 816,5 miliarde lei. Deficitul de cont curent a fost estimat la 2,4% din PIB, iar inflaţia la finalul anului la 1,9%.
'Având în vedere contextul economic internaţional şi evoluţia economică şi financiară din zona euro, precum şi evoluţia potenţialului de creştere economică, pentru perioada 2017-2019 se estimează că economia românească îşi va accelera creşterea, fiind estimată o creştere a PIB, în medie, cu circa 5,5% anual, datele preliminare aferente primului trimestru al anului 2017 (creştere de 5,7% Q12017/Q12016) confirmând aşteptările', precizează documentul.
MFP se aşteaptă la un necesar brut de finanţare de 63,9 miliarde euro.
'Abaterile de la proiecţiile macroeconomice din scenariul de bază descrise mai sus ar putea proveni din incertitudinile la nivel mondial determinate de perspectivele privind evoluţia zonei euro şi a principalelor economii emergente (îndeosebi China), implicaţiile politicii monetare din SUA asupra fluxurilor mondiale de capital şi ale implementării programului administraţiei Trump, incertitudinile privind viitorul UE după referendumul din Marea Britanie, toate acestea putând conduce la volatilitate în privinţa apetitului investiţional pentru activele financiare emise de economiile emergente', se arată în strategie.
Conform MFP, aceşti factori pot genera un grad ridicat de volatilitate pe pieţele financiare internaţionale în condiţiile deciziilor divergente de politica monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Centrale Europene (BCE), volatilitate care poate conduce la creşteri temporare ale aversiunii faţă de risc la nivel global afectând economiile emergente.
'În acest context, proiecţiile macroeconomice din SUA arată că se aşteaptă noi majorări ale ratelor de dobânda în 2017, după ce la sfârşitul lui 2016 s-a decis majorarea ratei dobânzii de politica monetară la un interval cuprins între 0,5% şi 0,75%, iar în luna martie 2017 dobânda a fost ridicată cu 0,25 de puncte procentuale, în intervalul 0,75-1,0%, în timp ce BCE a decis prelungirea programului de relaxare monetară cantitativa cu nouă luni până în decembrie 2017, concomitent cu diminuarea volumului lunar al acestui program, de la 80 miliarde euro la 60 miliarde euro, începând cu aprilie 2017', menţionează sursa citată.
Potrivit Ministerului de Finanţe, şocurile externe asociate acestor riscuri ar putea conduce la diminuarea creşterii economice, prin scăderea exporturilor sau ieşirilor de fluxuri de capital, şi ar putea determina creşterea necesarului de finanţare în condiţii de finanţare mai puţin avantajoase, coroborat cu riscul semnificativ de modificare a sentimentului investitorilor.
