Precipitaţiile sub formă de averse, înregistrate în ultimele zile şi pentru intervale scurte de timp, s-au manifestat pe suprafeţe bazinale mici şi nu au influenţat semnificativ regimul hidrologic în bazine hidrografice, iar din acest motiv se poate vorbi în continuare despre deficit de apă pe fluviul Dunărea, au explicat specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
"În lunile iunie şi iulie 2017, regimul hidrologic al bazinelor hidrografice din România s-a situat la valori în general sub mediile multianuale lunare, deşi regimul precipitaţiilor a fost, în general, excedentar, îndeosebi în sudul şi nordul ţării unde s-au cumulat cantităţi lunare de peste 100-180 mm atât în luna iunie cât şi în luna iulie. Din cauza faptului ca precipitaţiile s-au înregistrat în intervale scurte de timp, au fost în general sub formă de aversă (care frecvent au avut şi caracter torenţial) şi s-au manifestat la un moment dat în general pe suprafeţe bazinale mici, acestea nu au influenţat semnificativ regimul hidrologic la nivelul principalelor bazine hidrografice", a declarat Marius Mătreaţă, directorul Centrului Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA.
În acest context, nivelul redus al Dunării afectează semnificativ producţia de energie hidro, care este cea mai ieftină. Spre exemplu, vineri dimineaţă, producţia de energie în hidrocentrale era de doar 900 de MW, de trei ori mai mică decât în mod normal. Aceasta în condiţiile în care 40% din producţia Hidroelectrica provine de la hidrocentralele de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
În plus, gradul de umplere pe principale lacuri de acumulare este de circa 68%, nivel care nu afectează producţia de energie în centralele de pe lacuri. Gradul de umplere este puţin sub medie la două baraje, respectiv Izvorul Muntelui (CHE Stejaru) şi Vidra (Lotru — Ciunget).
Situaţia hidrologică a dus la scăderea drastică a producţiei Hidroelectrica. Astfel, vineri dimineaţă, în hidrocentrale se produceau doar 900 de MW, de trei ori mai puţin decât în mod normal. Hidroelectrica asigura, la acel moment, doar 11% din producţia la nivel naţional, faţă de 30-33% într-o perioadă normală din punct de vedere hidrologic.
Reprezentanţii Hidroelectrica nu au răspuns solicitării privind modul în care este afectată compania de această situaţie.
Acest deficit de energie ieftină are ca efect creşterea preţului electricităţii pe bursă, potrivit reprezentaţilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
"Ne confruntăm cu o situaţie de hidraulicitate foarte redusă care s-a mai întâmplat de câteva ori în decursul timpului, iar rezultatele au fost aceleaşi, adică o scădere a ofertei de vânzare în general, în piaţă, care s-a reflectat în special în PZU (piaţa spot — n.r.) cu o creştere a preţurilor", a explicat Natalia Vlad, director în cadrul ANRE.
Astfel că preţurile pe bursă au ajuns la niveluri medii zilnice de peste 250 de lei pe MWh, de două ori mai mari decât anul trecut în aceeaşi perioadă.
Pe de altă parte, reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat că nivelul actual al Dunării permite funcţionarea în condiţii optime a centrale nucleare de la Cernavodă.
"Centrala nucleară funcţionează la parametri normali, în condiţii de securitate nucleară şi nu este afectată de nivelul actual al Dunării. De exemplu, la data de 27.07.2017, nivelul măsurat al Dunării era de 3.72 mdMB (metri Dunăre la nivelul Mării Baltice), cu mult peste nivelul de adoptare a măsurii conservative de oprire controlată a unei unităţi. Conform datelor actuale, nu estimăm că producţia CNE Cernavodă va fi afectată de scăderea nivelului Dunării în perioada următoare", spun oficialii Nuclearelectrica.
Conform acestora, întrucât nivelul Dunării permite funcţionarea CNE Cernavodă la parametri normali, răcirea reactoarelor este total asigurată.
"De altfel, siguranţa centralei nu poate fi pusă în pericol nici în situaţia unui nivel extrem de scăzut al Dunării. În situaţia strict ipotetică în care nivelul Dunării s-ar apropia de un nivel extrem de scăzut, potrivit procedurilor centralei, se decide oprirea controlată şi ordonată a celor două unităţi, în funcţie de nivelul prestabilit pentru fiecare unitate, astfel încât să existe suficient debit de apă de răcire pentru menţinerea reactoarelor în stare sigură. În caz de oprire, există suficientă apă în bazinul de aspiraţie pentru a asigura răcirea reactoarelor prin utilizarea unor pompe speciale. Tot pentru astfel de situaţii extreme, CNE Cernavodă are prevăzute şi măsuri de asigurare a răcirii reactoarelor utilizând un sistem de pompare apă din două puţuri de mare adâncime, aflate pe amplasament", au subliniat oficialii producătorului de energie nucleară.
Aceştia au adăugat că, potrivit prognozei transmise de INHGA, se estimează o creştere a nivelului Dunării în primele zile ale lunii august.
Datele INHGA relevă faptul că, în ceea ce priveşte fluviul Dunărea, regimul hidrologic este influenţat în principal de regimul hidrologic din bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), iar în lunile iunie şi iulie acesta a fost deficitar în tot bazinul superior şi mijlociu al Dunării. 'Consecinţa a fost un debit mediu realizat în luna iunie 2017 de 3.800 mc/s (59% din media multianuală lunară, de 6.400 mc/s) şi respectiv în luna iulie o valoare de 2.850 mc/s, valoare care reprezintă 53% din media multianuală lunară (5.350 mc/s). În luna iunie, debitul maxim înregistrat la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost de 4.700 mc/s şi cel minim de 2.800 mc/s. În luna iulie, debitul maxim înregistrat la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost de 3.100 mc/s şi cel minim de 2.500 mc/s', a menţionat directorul Centrului Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA.
Potrivit prognozei publicate pe site-ul INHGA, valabilă până la data de 5 august, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 3.800 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor iulie (5.350 mc/s) şi august (4.300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în creştere, exceptând primele două zile ale intervalului când vor fi relativ staţionare pe sectorul Olteniţa — Tulcea.
În ceea ce priveşte prognoza de durată medie pentru râurile din România, hidrologii avertizează că debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, exceptând primele două zile ale intervalului de prognoză, când vor fi în creştere datorită propagării pe cursurile inferioare ale Ialomiţei şi Siretului. Cu totul izolat sunt posibile creşteri uşoare de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte datorită precipitaţiilor sub formă de aversă prognozate.
