Criza din zona euro a lovit din nou în inima Europei, cu creşterea primelor de risc ale obligaţiunilor spaniole, italiene şi franceze şi o scădere de peste 2% a acţiunilor europene, în pofida victoriei clare a conservatorilor în alegerile din Spania, cu promisiunea unor noi măsuri de austeritate. Guvernul socialist spaniol este al cincilea Executiv din zona euro doborât de criza datoriilor în acest an. Portugalia, Irlanda, Italia şi Grecia au trecut deja prin acest proces. Majoritatea absolută obţinută în Spania de Partidul Popular conservator condus de Mariano Rajoi, care a promis noi măsuri de austeritate, nu a reuşit să calmeze pieţele financiare tot mai alarmate de absenţa unor măsuri eficiente de oprire a declinului pieţei obligaţiunilor suverane.
Primele de risc ale obligaţiunilor spaniole, italiane şi franceze au crescut, investitorii preferând securitatea obligaţiunilor germane, în timp ce acţiunile europene au scăzut cu peste 2% după ce Moody's a avertizat că ratingul Franţei ar putea fi în pericol.
Diferenţa între randamentele obligaţiunilor spaniole şi germane a urcat la 4,72 puncte procentuale, cu circa 0,28 puncte peste închiderea de vineri. "Criza loveşte în inima zonei euro. Nu trebuie să ne facem iluzii", a declarat comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn. El a apărat politica Uniunii Europene de promovare a austerităţii, blamată pentru sufocarea creşterii economice şi a pieţei muncii. "Nu poate fi construită o strategie de creştere prin acumularea de noi datorii, când capacitatea de rambursare a datoriilor actuale este pusă la îndoială de pieţe. Creditorii internaţionali nu pot fi obligaţi să dea noi împrumuturi dacă nu au încredere să o facă", a afirmat Rehn la un seminar la Bruxelles.
În Grecia, noi neînţelegeri politice îngreunează sarcina noului premier Lucas Papademos, care va încerca luni, la Bruxelles, să obţină următoarea tranşă din pachetul de finanţare externă, deşi un lider important al coaliţiei din Grecia refuză să semneze angajamentul scris pentru austeritate şi reforme, cerut de instituţiile financiare.
Randamentele obligaţiunilor statelor periferice din zona euro se află la niveluri-record.
Potrivit presei, consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a impus o limită săptămânală de 20 de miliarde de euro pentru achiziţiile de obligaţiuni suverane, nivel care, potrivit analiştilor, nu permite BCE să acţioneze eficient pentru calmarea pieţei. Agenţia de rating Moody's a avertizat că majorarea recentă a dobânzilor obligaţiunilor guvernamentale franceze şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică ar putea afecta ratingul de credit al Franţei.
Discuţiile despre o posibilă divizare a uniunii monetare s-au intensificat în rândul analiştilor, majoritatea din afara zonei euro, în condiţiile în care Germania a respins majoritatea soluţiilor vehiculate pe piaţă. Preşedintele Goldman Sachs Asset management, Jim O'Neill, a declarat că criza uniunii economice şi monetare (EMU) a ajuns într-un punct în care trebuie să fie luate rapid decizii majore. "Nu este clar dacă EMU poate supravieţui fără Italia. Nu este clar dacă Italia poate supravieţui cu randamente ale obligaţiunilor de 6%-7%, aşa că trebuie să fie făcut cea foarte repede", a afirmat O'Neill la o conferinţă a Confederaţiei Industriei Britanice.
Ministrul olandez de Finanţe, Jan de Jager, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Germaniei, a recunoscut că zona euro s-ar putea scinda. Întrebat dacă spargerea zonei euro poate provoca o depresiune economică, el a confirmat, la un post de radio, că este posibilă o astfel de consecinţă.
Totodată, planurile zonei euro de îmbunătăţire a guvernanţei economice şi de refacere a încrederii pieţelor sunt marcate de dezacorduri. Detaliile referitoare la funcţionarea Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară, în privinţa emiterii de obligaţiuni şi atragerii de investitori străini, nu au fost încă stabilite, iar BCE a avertizat că nu va acţiona ca creditor de ultimă instanţă.
