România va înregistra creştere economică, între 0,7 şi 1 la sută, în trimestrul unu 2013, şi va avea o rată a şomajului în scădere, arată un studiu GfK privind evoluţia consumului în Europa şi SUA.
"Cu toate că anul trecut creşterea economică a fost de numai 0,3 procente, experţii estimează că, în primul trimestru al lui 2013, va fi cu între 0,7 şi 1 procent mai mare. Pentru tot acest an, Comisia Europeană anticipează o creştere de 1,6 procente. Şomajul a înregistrat deja, pe parcursul anului trecut, o scădere destul de accentuată. În ianuarie 2012, rata era de 7,4 procente, însă până în luna februarie a acestui an scăzuse la 6,7 procente. Numai şomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de circa 23 procente. În următoarele câteva luni însă, inflaţia ar putea deveni o problemă. Conform Comisiei Europene, aceasta se situează în prezent la 3,8 procente, însă experţii anticipează o creştere de până la 4,6 procente în cursul acestui an. Preţurile produselor alimentare îndeosebi vor determina o creştere a preţurilor în prima jumătate a anului. Preţurile la energie urmează şi ele să crească şi mai mult în lunile şi anii care urmează, ca urmare a dereglementării pieţei energiei", arată studiul.
Barometrul referitor la aşteptările din România privind starea economiei arată o scădere de -13,6 puncte, în ceea ce priveşte veniturile o scădere de - 5,4 puncte, iar dorinţa de cumpărare -18,3 puncte, potrivit GfK
Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Comisia Europeană raportează că, în prezent, 6,7 procente dintre români nu au un loc de muncă. Este una dintre cele mai mici rate din Europa, neanticipându-se, cel puţin pe termen mediu, o creştere substanţială. Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil.
Anticipaţiile globale arată un şomaj ridicat şi o încetinire continuă a creşterii economice, în special în ţările sud-europene aflate în centrul crizei, afectate, încă, de problemele economice din Uniunea Europeană.
Þările care se îndreaptă spre redresare economică sunt situate în principal în nordul şi estul Europei. Anul care urmează va fi însă, din nou, un an dificil pentru ţările din sud şi vest, arată studiul.
Studiul se bazează pe aşteptările privind starea economiei, veniturile şi dorinţa de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.
Teama că ar fi posibilă o înrăutăţire a crizei financiare şi a crizei datoriilor a revenit în forţă în întreaga Europă.
În Grecia, greve de amploare au paralizat din nou economia. Portugalia a raportat că nu va reuşi să realizeze economiile pe care şi le-a propus. Cipru a evitat cu greu falimentul datorită unui important ajutor străin, primit în ultimul moment. În urma recentelor alegeri, situaţia politică din Italia a ajuns într-un impas, fiind anunţate noi alegeri. Rămâne însă de văzut când se putea alcătui un guvern stabil, sau chiar în ce măsură acest lucru este posibil. Europa suferă sub impactul diverselor crize. În martie, şomajul a atins cea mai ridicată valoare înregistrată de la introducerea monedei euro: 19 milioane de europeni nu aveau loc de muncă. Aceasta rămâne deci, în Europa, cea mai importantă problemă. Rata şomajului este de 12 procente. Există însă diferenţe uriaşe între regiuni. În timp ce un sfert din populaţia din Grecia şi Spania nu are loc de muncă, cifra este cu mult mai coborâtă în Austria şi Luxemburg, unde atinge cu puţin peste 5 procente. Þările în sine nu sunt singurele vinovate pentru şomajul şi datoriile ridicate. Societăţile comerciale din ţările aflate în centrul crizei sunt şi ele puternic îndatorate. Datoriile acumulate în raport cu produsul intern brut (PIB) sunt de 186 procente în cazul societăţilor spaniole, 158 procente în cazul celor portugheze, 134 procente în cazul celor franceze şi respectiv 289 procente în cazul celor irlandeze. Societăţile comerciale împovărate de astfel de niveluri ridicate ale datoriilor nu pot investi, şi nici nu pot genera creştere economică sau crea noi locuri de muncă. Ca urmare nu numai bugetele naţionale trebuie repuse pe picioare, societăţile trebuie să facă şi ele tot posibilul pentru refacerea lichidităţii, arată GfK.
